Investitorul proiectului imobiliar propus pe Strada Păcurari nr. 167A din Iași este Marian Crețu, patronul companiei Indiana. În jurul Planului Urbanistic Zonal (PUZ), care vizează construirea unui ansamblu mixt – hotel și locuințe colective –, a apărut o opoziție oficială din partea vecinilor. Asociația de Proprietari Bloc 594 a transmis un „Memoriu de opoziție” prin care cere respingerea sau amânarea proiectului, invocând o serie de probleme tehnice și urbanistice.
Discrepanțe între planuri și realitatea din teren
Una dintre principalele critici vizează modul în care este prezentată situația existentă în documentația PUZ. Locatarii susțin că planșele nu reflectă corect realitatea din teren și că există omisiuni importante.
În memoriu se arată că: „S-a omis schițarea trotuarului de la limita de est a proprietății (lățime – 130 cm); s-a omis existența unei benzi de circulație din șoseaua Moara de Foc; s-a omis schițarea spațiului verde din fața intrării blocului 594, sub forma a 4 tei de peste 9 m înălțime fiecare”.
Totodată, sunt invocate și alte lipsuri legate de spațiile verzi existente pe amplasament. În opinia semnatarilor, aceste neconcordanțe „infirmă veridicitatea documentației” și pot conduce la erori privind distanțele legale și regimul de aliniere.
Subsoluri de două niveluri și lipsa studiului geotehnic
Un alt punct sensibil este legat de structura subterană a proiectului, care prevede două niveluri de subsol (2S). Vecinii susțin că documentația nu este complet fundamentată din punct de vedere geotehnic.
În memoriu se precizează că „studiul geotehnic nu a fost anexat, astfel încât se poate susține că PUZ-ul este fundamentat pe un studiu geotehnic incomplet și pe investigații preliminare”.
Citeste și: Afacerile murdare ale cârciumarului Crețu – baltă cu dihănii pe post de bază de agrement și comenzi cu mâncare alterată care vin în 4 ore | 7est.ro – Cotidian de știri, anchete, opinii, dezvăluiri și interviuri pe plan local și național
Trafic, blocaje și infrastructură rutieră insuficientă
Problema traficului din zonă este un alt capitol major al opoziției. Potrivit memoriului, zona Păcurari–Moara de Foc este deja afectată de congestii, iar documentația urbanistică recunoaște existența unor „greutăți în fluența circulației”, cauzate de îngustarea străzilor și parcarea neorganizată.
În acest context, locatarii susțin că un ansamblu hotelier-rezidențial ar aduce „câteva sute de persoane și numeroși angajați / clienți ai complexului propus”, ceea ce ar accentua blocajele deja existente.
Memoriul subliniază că, în lipsa unor măsuri clare de sistematizare rutieră, „nici măcar nu avem un număr de locuri de parcare asumat, iar ambuteiajele curente ar fi agravate”.
Parcările: norme invocate, dar detalii lipsă
Un alt punct de conflict este legat de parcări. Documentația PUZ menționează generic „locuri de parcare aferente interioare, situate la subsol și exterior”, însă fără a preciza numărul acestora.
Asociația de proprietari invocă normele locale, potrivit cărora un hotel trebuie să asigure un loc de parcare la trei locuri de cazare, iar locuințele colective un loc la 75 mp.
În memoriu este contestată și o afirmație atribuită dezvoltatorului: „Ca urmare a discuțiilor purtate cu vecinii… va lărgi aleea carosabilă din est de la 4 metri la 7 metri și va realiza 4 locuri de parcare pentru aceștia pe propriul teren”.
Locatarii contrazic această variantă și susțin că „nu a solicitat nimeni lărgirea carosabilului”, deși admit că aceasta ar fi necesară pentru accesul vehiculelor de intervenție. Ei mai afirmă că au solicitat 12 locuri de parcare, care ar dispărea în urma implementării proiectului, iar în prezent nu este clar cum ar putea fi compensate.
Spațiile verzi: între procent și realitate
Proiectul prevede aproximativ 14,70% spațiu verde, însă locatarii susțin că o parte semnificativă este reprezentată de terase verzi, nu de sol natural.
În memoriu se arată că acest procent este sub recomandările urbanistice locale, care indică de regulă între 20% și 30% spații verzi. În plus, semnatarii critică modul de calcul:
„Spațiile verzi de pe plan sunt de fapt terase verzi pe acoperiș, ceea ce reprezintă o optimizare contabilă, nu o soluție urbanistică solidă”.
De asemenea, documentația nu ar separa clar spațiul verde la sol de cel amenajat pe construcții, ceea ce face imposibilă verificarea respectării reglementărilor urbanistice.
Ape pluviale și lipsa unei soluții tehnice clare
O altă critică importantă vizează evacuarea apelor pluviale. Deși documentația prevede deversarea pe teren, vecinii susțin că soluția nu este sustenabilă.
Aceștia arată că suprafața permeabilă reală este sub 15%, în condițiile în care restul terenului este ocupat de construcții și platforme.
În memoriu se menționează că „apele pluviale/meteorice vor fi deversate pe teren, acestea fiind considerate convențional curate”, însă lipsesc calcule hidrologice, trasee de evacuare și un eventual sistem de retenție.
Concluzia este că „nu este demonstrată capacitatea terenului de a prelua volumele suplimentare de apă rezultate”.
Deșeuri, însorire și siguranță în exploatare
Memoriul mai semnalează lipsa unei platforme clar definite pentru colectarea deșeurilor, precum și absența unui studiu de însorire, deși proiectul prevede un regim de înălțime de P+10E.
„Nu este prezentat un studiu de însorire care să cuantifice efectele reale asupra blocurilor existente”, se arată în document.
Totodată, este invocată și problema siguranței în raport cu rețelele de gaze din zonă, unde nu sunt clarificate distanțele față de stația de reglare și magistralele existente, deși normele impun distanțe de protecție.
„Documentația încearcă să demonstreze că un elefant poate încăpea într-un frigider, nu prin modificarea dimensiunilor elefantului sau ale frigiderului, ci prin redefinirea regulilor după care acestea sunt măsurate”.
Locatarii consideră că beneficiile sunt private, în timp ce impactul negativ – trafic, poluare, pierderea însoririi și presiunea pe infrastructură – ar fi suportat de comunitate.
Comisia de urbanism a Consiliului Local (CL) a avizat nefavorabil proiectu.
