RUBRICA DE PAMFLET: Aici adevărul se spune prin strâmbături, iar politica se măsoară în hohote de râs. Personajele sunt fictive, chiar dacă par luate de pe Facebook-ul de ieri. Lectura se face pe proprie răspundere, fără promisiuni goale și fără blocaje de umor!
Monșer! Să mai zică vreun neprocopsit că neamul nostru duce lipsă de talente administrative născute sub glorioasa zodie a „apelului de bocanci”! La Focuri, marea și eleganta comună aflată sub înalta oblăduire a aprigului și deosebitului pesedist Nea Viorică Murariu, s-a inventat un fason nou de guvernare: administrația de sezon! Funcționează, nene, exclusiv la Paște și la Crăciun, că doar atunci e plebea ocupată cu cozonacii, nu cu condica, parandărătul și chitanțierul!
Sosit-au însă auditorii de la Curtea de Conturi — oameni rezonabili, dar complet lipsiți de tactul nostru boieresc — și ce să vezi? Jale și paronimie! O „opinie contrară” de toată frumusețea, un haos de treizeci și șapte de milioane de lei, de-ar rămâne și stimabilul nenea Iancu cu gura căscată la așa dugheană bugetară.
Drumuri cu șanțuri ideale pentru lăcustă, podețe fantomatice demne de curțile noastre boierești și un program „Săptămâna Verde” transformat subtil în „Săptămâna Chioară” a finanțelor. Banii publici s-au plimbat mai ceva ca domnul Goe pe peron: fără bilet, fără jenă și fără nicio acoperire contabilă. Validarea vine de la slujul politic de la Capitală, dar socoteala… socoteala o cer acum inspectorii! Halal să-i fie mironosiței de la primărie!
Doi săteni procopsiți și moftangii. Ce ziceau ei…
Ulița mare din Focuri. Ghiță, moftangiu de viță, sprijină un gard strâmb. Costache, proaspăt procopsit cu o pălărie de târg, pufăie dintr-o pipă goală.
GHIȚĂ: (scuipând cu sictir boieresc) Măi Costache, auzi tu ce zic ăștia de la Curte despre miliarde? Cică n-au acoperire contabilă, monșer! Ne-au prins cu chloșca pe barieră!
COSTACHE: (oftează profund, potrivindu-și gulerul) Eh, naiba să-i ia, Ghiță, că mereu or fost răutăcioși cu elitele rurale… Da’ cum să aibă, domnule, acoperire, când noi, bietul sat, n-avem nici măcar trotuar?! Păi, ce, miliardul stă pe trotuar ca un trecător oarecare?
GHIȚĂ: Ei, bravos! Ai zis-o ca un academician! Păi miliardul e volatil, nene, e de la „Săptămâna Verde”, se duce în frunze, în aerul curat! Ce știe Curtea de Conturi de la Iași de-ale esteticii administrative? Ei vor catastif, ca băcanii!
COSTACHE: (păstrând un aer de superioară plictiseală) Mofturi, dragă! Să ne lase primarul în pace, să funcționeze tot la Paște. Atunci măcar primim și noi o coajă de cozonac electoral… Restul e… buget de lux!
