Proiectele urbanistice zonale (PUZ) ale Iașului sunt blocate de mai multe luni, pe fondul tensiunilor politice din Consiliul Local. Deși documentațiile au trecut prin ani de elaborare și numeroase etape de avizare, multe dintre ele nu mai ajung în plen pentru dezbatere și vot, după ce au primit voturi negative în Comisia Politică de Urbanism sau au fost retrase de inițiatori. Situația ridică semne de întrebare privind predictibilitatea procesului de dezvoltare a orașului și relația dintre decizia politică și expertiza specialiștilor. Doctorul arhitect și urbanist Dragoș Ciolacu, președintele Uniunii Arhitecților – filiala Iași, și Marian Chiriță, consilier local AUR și fost președinte al Comisiei Tehnice de Urbanism, atrag atenția asupra consecințelor blocajului și cer o colaborare mai strânsă între aleși și specialiști.
Blocajul proiectelor urbanistice zonale din Iași a devenit o problemă tot mai vizibilă în activitatea administrației locale. Potrivit lui Dragoș Ciolacu, este deja a patra lună în care PUZ-urile nu mai ajung să fie supuse votului în plenul Consiliului Local. Situația vine după alte două ședințe în care, în urma discuțiilor din Comisia Politică de Urbanism, aproape toate proiectele au fost retrase de inițiatori înainte de votul final.
Arhitectul consideră că actualul mecanism de decizie a ajuns să transforme parcursul unor documentații elaborate timp de patru-cinci ani într-un proces lipsit de predictibilitate, în care poziționarea politică poate cântări decisiv înainte ca proiectele să ajungă în fața plenului.
„Observ cu tristețe că este a doua lună consecutiv când proiectele de urbanism, PUZ-urile, nu sunt supuse dezbaterii și aprobării. Situația este extrem de complicată deoarece în alte două ședințe anterioare, după ce proiectele au fost discutate în Comisia Politică de Urbanism, înainte de plen ele au fost retrase aproape toate de către inițiatori. Deci este a patra lună când nu se votează PUZ-uri”, a declarat Dragoș Ciolacu.
Acesta susține că voturile din comisia politică indică, de fapt, direcția pe care o vor urma grupurile politice și în plen. În aceste condiții, un vot negativ sau o abținere în comisie poate determina inițiatorii să își retragă documentațiile înainte ca acestea să fie supuse votului final.
„Această comisie arată care este direcția de vot a partidelor politice. Deci, dacă domnii consilieri din această comisie se abțin sau dau vot negativ, este clar că același lucru se va întâmpla și în plen. Dacă toate proiectele au primit vot negativ, cum să nu fie retrase?”, a explicat arhitectul.
Documentații pregătite ani de zile, în pericol să fie reluate de la zero
Una dintre principalele probleme semnalate de Dragoș Ciolacu este durata foarte mare a procedurilor de elaborare și avizare a unui PUZ. Documentațiile ajung în fața consilierilor locali după ce au trecut prin numeroase filtre instituționale și au necesitat, în unele cazuri, patru sau cinci ani de muncă.
În acest interval, proiectele sunt completate și modificate în funcție de solicitările avizatorilor, iar documentele necesare parcurgerii procedurii pot ajunge să expire până în momentul în care documentația este pregătită pentru votul Consiliului Local.
„Marea majoritate a proiectelor, ca să ajungă în această etapă, trec prin nenumărate filtre impuse de avizatori, astfel încât ajung în fața dumneavoastră după patru-cinci ani. Pentru că se fac completări și modificări în această perioadă extrem de lungă, proiectele sunt valabile cât circulă în interiorul Primăriei până ajung la dumneavoastră. Dar cele mai multe au certificatele de urbanism și avizele expirate”, a atras atenția acesta.
În opinia sa, respingerea unui PUZ poate însemna pierderea întregului efort administrativ și profesional depus până atunci. Mai mult, o eventuală revenire în plen a unui proiect respins ar putea presupune un proces în instanță, care să dureze alți doi-trei ani.
„Dacă Hotărârea de Consiliu este negativă, se consideră că circuitul hârtiilor a ajuns la sfârșit, iar toată munca de patru-cinci ani este aruncată la gunoi. În aceste condiții, proiectul cu vot negativ poate să fie readus în plen numai dacă se câștigă acest drept în instanță, iar acest drept se câștigă în doi-trei ani”, a spus Dragoș Ciolacu.
PUG-ul Iașului și nevoia permanentă de PUZ-uri
Arhitectul a explicat și de ce documentațiile urbanistice zonale continuă să fie necesare pentru dezvoltarea municipiului, în condițiile în care Planul Urbanistic General al Iașului are deja 27 de ani.
Potrivit acestuia, actualul PUG permite autorizarea directă, fără PUZ sau PUD, doar în anumite unități teritoriale de referință, respectiv zonele de locuințe colective mici și cele de locuințe mici pe versant. Acestea ar reprezenta aproximativ 20% din suprafața municipiului. Pentru restul de aproximativ 80%, elaborarea unor documentații urbanistice suplimentare este necesară pentru o gamă largă de intervenții, de la schimbarea funcțiunilor și extinderi până la construirea unor clădiri noi.
„Chiar dacă actualul PUG al Iașului are 27 de ani, el are doar două Unități Teritoriale de Referință unde sunt reglementări de construire clare și se pot da autorizații de construire direct, fără PUZ sau PUD. Dar aceste zone reprezintă aproximativ 20% din suprafața municipiului. Pentru cealaltă suprafață de 80%, PUG-ul impune întocmirea de PUZ-uri pentru orice fel de lucrări: schimbări de funcțiuni, extinderi, construire de clădiri noi etc.”, a explicat Ciolacu.
Din acest motiv, urbanistul consideră că PUZ-urile vor rămâne instrumente indispensabile pentru dezvoltarea Iașului, indiferent de momentul în care va fi actualizat Planul Urbanistic General.
Acesta susține că specificul orașului face dificilă reglementarea tuturor zonelor printr-un singur document general. Iașul are o tramă stradală istorică, numeroase clădiri de patrimoniu și zone construite cu particularități diferite, care necesită soluții adaptate.
„Un PUG nou sau reactualizat să știți că n-o să facă minuni. Asta pentru că orașul Iași este greu de reglementat printr-un PUG. Are multe particularități. Trama stradală moștenită în zonele unde nu a ajuns sistematizarea comunistă este asemenea unui labirint. Sunt multe clădiri de patrimoniu răsfirate peste tot și de care trebuie ținut cont. Este aproape imposibil de trasat aliniamente stradale, deoarece aproape toate străzile sunt diferite. Este clar că un PUG reactualizat nu ar rezolva aceste probleme. PUZ-uri se vor face mereu”, a afirmat arhitectul.
„Nu trebuie să opriți dezvoltarea orașului. Trebuie să aveți încredere în specialiști”
Dragoș Ciolacu a respins ideea că dezvoltarea imobiliară din municipiu ar trebui privită în ansamblu ca o cauză a problemelor de trafic și a aglomerării urbane. El consideră că Iașul trebuie să continue să se dezvolte, însă prin proiecte de calitate, integrate în specificul orașului și analizate de profesioniști.
În opinia sa, problemele de mobilitate sunt legate și de dezvoltarea accelerată a localităților din zona metropolitană, care generează zilnic fluxuri importante de mașini către municipiu.
„Avem ambuteiaje zilnice pentru că avem localități din zona Metropolitană care s-au dezvoltat cu o dinamică mai mare decât cea a municipiului. Avem un oraș blocat, iar cei care își dau cu presupusul dau vina pe tot ce se construiește în municipiu. Iar dumneavoastră, ca un prim colac de salvare, le spuneți celor nemulțumiți că o să opriți dezvoltarea orașului și asta faceți. Din acest motiv nu aveți PUZ-uri astăzi în plen”, a transmis acesta consilierilor locali.
Arhitectul a criticat și tendința de a asocia în mod general profesioniștii din domeniul urbanismului cu investitorii imobiliari controversați. El a cerut ca dezbaterea publică să se concentreze asupra calității proiectelor și asupra contribuției lor la dezvoltarea orașului, nu asupra etichetelor puse celor implicați.
„Cred că nu ar trebui să vă intereseze cine sunt cei care investesc în dezvoltarea orașului, pentru că de ei se discută mereu în presa ieșeană, iar apelativele de «mafie imobiliară» și «rechini imobiliari» nu lipsesc. Cred că ar trebui să vă intereseze calitatea. Ar trebui să aveți încredere în arhitecți și urbaniști”, a spus Ciolacu.
Acesta a subliniat că profesia de arhitect și cea de urbanist presupun ani de pregătire și responsabilitate profesională și că specialiștii nu ar trebui să fie puși în aceeași categorie cu eventualele interese discutabile ale unor investitori.
„Acești arhitecți au făcut o facultate grea de șase ani, au fost stagiari și s-au perfecționat, nu pot fi asociați cu mafioții”, a punctat președintele Uniunii Arhitecților – filiala Iași.
Mesajul său către consilieri a fost acela de a analiza proiectele prin prisma expertizei tehnice și a efectelor pe termen lung asupra orașului, nu doar prin reacțiile punctuale ale celor care se opun unor investiții.
„Eu vă îndemn să țineți cu orașul și să aveți încredere în specialiști. […] Urbaniștii gândesc orașul în ansamblu. Aveți încredere în urbaniștii pe care îi are Iașul și aprobați cu încredere proiectele care așteaptă de patru luni să fie supuse la vot, ale acelor investitori care așteaptă de patru-cinci ani ca să ajungă aici”, a transmis Dragoș Ciolacu.
El a avertizat că prelungirea blocajului poate determina investitorii să renunțe la proiecte și să își orienteze resursele către alte orașe.
Marian Chiriță: „Comisia politică va trasa în continuare direcția de vot a partidelor”
O perspectivă asupra blocajului a prezentat și Marian Chiriță, consilier local AUR, care a condus anterior Comisia Tehnică de Urbanism. Acesta a vorbit despre schimbările aduse de noul Cod al Urbanismului și despre rolul pe care ar trebui să îl aibă specialiștii în procesul de analiză a documentațiilor.
Chiriță susține că, în perioada în care a condus Comisia Tehnică de Urbanism, a încercat să introducă amendamente care să stabilească reguli mai clare privind integrarea clădirilor în zonele construite. În opinia sa, noile prevederi legislative reduc posibilitatea intervențiilor prin amendamente, ceea ce face cu atât mai importantă analiza realizată înainte ca proiectele să ajungă în etapele finale.
„Mă gândeam că până la accident, cât am condus Comisia Tehnică de Urbanism, am impus amendamente la multe proiecte unde mi-am dorit să avem reguli clare de ordonare și integrare a clădirilor în zonele construite. Noul Cod al Urbanismului nu ne mai lasă să impunem amendamente. Totuși, comisia politică va trasa în continuare direcția de vot a partidelor. Va fi da sau nu”, a declarat Marian Chiriță.
Consilierul consideră că dialogul dintre Comisia Politică de Urbanism și specialiștii din Comisia Tehnică trebuie să devină o practică permanentă. El susține că aleșii locali ar trebui să participe la ședințele tehnice și să se informeze direct asupra documentațiilor, înainte de a lua decizii politice.
„Comisia trebuie să discute periodic cu urbaniștii direcția de dezvoltare a orașului. Trebuie să vorbim cinstit, cu cărțile pe față, despre cum putem repara răul făcut”, a afirmat acesta.
Chiriță a criticat și ideea constituirii unor structuri politice paralele de analiză urbanistică, făcând referire la intenția grupului PNL de a avea propria Comisie de Urbanism. El consideră că singurul organism care ar trebui să aibă credibilitate tehnică în această materie este Comisia Tehnică de Urbanism a Primăriei Iași.
„Dar pentru că este un blocaj al PUZ-urilor, eu nu cred că este firesc ca grupul PNL să anunțe că are propria Comisie de Urbanism. Ce comisie este aceasta? Ce urbaniști fac parte din această comisie? Eu cred că singura comisie care trebuie să aibă credibilitate este Comisia Tehnică de Urbanism a Primăriei Municipiului Iași. Deci, stimați colegi de la PNL, apelați cu încredere la urbaniștii din Comisia Tehnică de Urbanism!”, a transmis consilierul AUR.
Acesta a încurajat participarea unui număr cât mai mare de consilieri locali la ședințele Comisiei Tehnice și a susținut că membrii Comisiei Politice de Urbanism ar trebui să fie prezenți în mod obligatoriu la aceste dezbateri.
„La modul cum se discută în ultima vreme, se pare că toată lumea se pricepe la urbanism și din acest motiv nimeni nu mai ia în serios această Comisie. Încurajez pe această cale ca toți consilierii să fie informați și să participe la ședințele Comisiei Tehnice de Urbanism în număr cât mai mare. Membrii Comisiei Politice de Urbanism ar trebui să participe obligatoriu la aceste ședințe”, a spus Chiriță.
Locuințele colective, între nevoia de dezvoltare și teama de aglomerare
Un alt subiect important abordat de Marian Chiriță este diferența de atitudine față de proiectele de locuințe individuale și cele de locuințe colective. Consilierul a observat că documentațiile pentru case sunt privite cu mai multă îngăduință, în timp ce proiectele de blocuri generează dezbateri și temeri mult mai mari.
În opinia sa, această diferență de abordare nu este justificată, în condițiile în care apartamentele sunt necesare atât pentru tinerii care vor să locuiască în Iași, cât și pentru pensionarii care caută locuințe adaptate nevoilor lor.
„Am observat cu câtă înțelegere sunt aprobate PUZ-urile pentru case și cu câtă spaimă vorbim despre locuințele colective. Dar în locuințele colective se vor muta tinerii și pensionarii din Iași. Este nevoie clar de locuințe colective! Dar cel care își aprobă, săracul, o casă își construiește o vilă care valorează cât cinci-șase apartamente, pe puțin. De ce pare totul al naibii de firesc când își face cineva o vilă și este nefiresc când facem apartamente pentru tineri?”, a întrebat Chiriță.
Acesta a adus în discuție și impactul asupra traficului generat de locuințele individuale, susținând că o casă poate presupune mai multe autoturisme decât un apartament, iar aglomerarea nu trebuie analizată exclusiv prin prisma numărului de locuri de parcare prevăzute în proiectele de blocuri.
„Să știți că acolo unde se construiește o casă apar patru-cinci mașini. Trei stau în curte, două nu mai încap și stau pe stradă. La trei-patru case ai cam tot atâtea mașini cât are un bloc cu vreo cincisprezece apartamente”, a explicat consilierul.
În acest context, Chiriță consideră că problema mobilității trebuie analizată la nivelul întregului oraș, nu doar la nivelul fiecărei investiții imobiliare.
Zona metropolitană, una dintre cauzele majore ale traficului din Iași
Marian Chiriță a susținut că dezvoltarea localităților din jurul Iașului nu a fost însoțită de o dezvoltare economică suficientă pentru a asigura locuri de muncă în apropierea noilor zone rezidențiale. Chiar dacă în unele comune au apărut supermarketuri, dispensare, creșe și grădinițe, acestea nu au reușit să reducă semnificativ fluxul zilnic de mașini către municipiu.
Potrivit consilierului, majoritatea persoanelor care s-au mutat în localitățile din zona metropolitană continuă să lucreze în Iași, ceea ce generează deplasări zilnice și ambuteiaje.
„Localitățile care au supermarket, dispensare, creșe și grădinițe vor ține în loc pensionarii și localnicii care nu vin zilnic în oraș. Dar aceste localități din zona metropolitană, cu excepția comunei Miroslava sau Tomești, nu au industrie, nu pot angaja pe cei care se mută în aceste zone. Cel puțin 80% din ei lucrează în municipiu și ei sunt cei care stau în convoaie de mașini zilnic! Ei blochează orașul!”, a declarat Marian Chiriță.
Acesta a mai susținut că simpla construire a unor unități de învățământ în localitățile limitrofe nu rezolvă problema mobilității, atât timp cât părinții continuă să își ducă zilnic copiii la școlile și grădinițele din municipiu.
În opinia sa, o parte dintre ambuteiaje ar putea fi reduse prin măsuri de disciplinare a traficului din jurul unităților de învățământ, inclusiv prin interzicerea staționării neregulamentare și aplicarea consecventă a sancțiunilor.
„Cei mai mulți părinți vor să își aducă copiii la școlile și grădinițele din oraș. Se creează ambuteiaje groaznice pe lângă aceste școli și grădinițe. Dacă Poliția Locală ar interzice staționarea acestor mașini și s-ar da amenzi zilnic, o parte dintre părinți o să caute școlile din apropierea locuinței lor”, a explicat consilierul.
El a pledat pentru o politică de dezvoltare metropolitană care să includă locuri de muncă, infrastructură și soluții de transport alternative la autoturismul personal.
„Politica de dezvoltare a zonei metropolitane este cel mai important lucru de acum încolo. Trebuie să avem soluții de mobilitate și să încercăm să oferim variante mai bune decât autoturismul propriu”, a subliniat Marian Chiriță.
Critici privind regulile de parcare: „Nu este importantă parcarea de reședință, importantă este parcarea corespondentă din oraș”
Un alt punct sensibil îl reprezintă obligativitatea asigurării unui loc de parcare pentru fiecare apartament, indiferent de suprafața locuinței sau de zona în care aceasta este construită.
Marian Chiriță a criticat această abordare, susținând că există situații în care viitorii proprietari, în special tinerii sau pensionarii fără autoturism, ajung să suporte costul unui loc de parcare de care nu au nevoie.
Consilierul a cerut primarului să reanalizeze reglementările locale și să ia în calcul aplicarea prevederilor Hotărârii Guvernului 525/1996, care conține norme privind proiectarea și realizarea construcțiilor, inclusiv în ceea ce privește parcările.
„Nu este importantă parcarea de reședință, importantă este parcarea corespondentă din oraș”, a afirmat acesta.
În același context, Chiriță a cerut abrogarea ordinului emis de primar și a HCL 425/2007, susținând că normele de parcare ar trebui calculate în funcție de specificul fiecărei zone, nu aplicate uniform.
„Vă rog, domnule primar, să abrogăm acel ordin dat de dumneavoastră și chiar HCL 425 din 2007. Vă propun să lucrăm direct cu HG 525 din 1996. Acest HG ne permite să facem calcule corecte legat de locurile de parcare în funcție de zonă”, a declarat consilierul.
„Soarta politică și tehnică a unui proiect trebuie să fie pecetluită de la început”
În final, Marian Chiriță a revenit la problema blocajului PUZ-urilor și a modului în care sunt luate deciziile în administrația locală. El consideră că un proiect ar trebui să aibă parte de o evaluare tehnică și de o asumare politică încă de la începutul procedurii, astfel încât inițiatorii să știe dacă documentația are șanse reale să fie aprobată.
Consilierul a criticat situațiile în care proiectele parcurg ani întregi de avizare, pentru ca ulterior să fie respinse sau retrase pe fondul unor schimbări de poziție politică.
„Deci eu consider că soarta politică, dar și tehnică a unui proiect trebuie să fie pecetluită de la început! Odată ce un proiect primește avizul de inițiere, dar și girul politic, el trebuie să meargă spre avizare fără emoții. Avizarea PUZ-urilor trebuie să fie calea firească pentru a crește și moderniza un oraș!”, a susținut Marian Chiriță.
Acesta a descris actualul mecanism de aprobare drept unul imprevizibil, în care rezultatul pare uneori să depindă mai degrabă de conjunctura politică decât de criterii tehnice stabile.
„Până la blocarea PUZ-urilor, o parte au trecut, câteva au primit vot negativ, iar senzația este că avizarea seamănă cu loteria 6 din 49. Nu este etic și nici profesional dacă aruncăm la gunoi proiecte într-o logică populistă pe care nimeni nu o mai crede”, a afirmat consilierul AUR.
Atât Dragoș Ciolacu, cât și Marian Chiriță au insistat asupra necesității unei colaborări mai consistente între administrația locală și specialiștii în urbanism. Cei doi au abordat problema din perspective diferite, dar au indicat aceeași dificultate: deciziile politice și lipsa unei predictibilități în procesul de aprobare pot afecta atât proiectele aflate în lucru, cât și capacitatea orașului de a-și planifica dezvoltarea.
În condițiile în care Iașul continuă să se extindă, iar presiunea asupra infrastructurii și mobilității urbane rămâne ridicată, blocarea PUZ-urilor nu rezolvă, în sine, problemele de dezvoltare. Dezbaterea rămâne deschisă asupra modului în care trebuie echilibrate investițiile imobiliare, nevoile locuitorilor, protejarea patrimoniului, infrastructura și interesul public.
