La Primăria Mircești, contabilitatea pare să fi rămas cu un picior în trecut, iar patrimoniul cu celălalt în ceață. La aproape patru ani după ce Camera de Conturi a cerut repararea unor nereguli, auditorii au găsit din nou cimitire care lipsesc din inventar, un cămin cultural cu două valori, școli demolate care încă figurează în evidențe și bunuri de milioane de lei evaluate diferit la Primărie și la școală. Aproape 3,9 milioane de lei în investiții au rămas fără o analiză suficient de clară, iar pentru trotuare apar diferențe între documente. Pe listă se adună și bani publici cheltuiți fără documente suficiente, combustibil nejustificat, consultanță plătită de două ori și penalități de 21.441 de lei pentru obligații salariale. Unele sume au fost recuperate, altele sunt în litigiu, iar pentru un caz există o cercetare penală în curs.
La aproape patru ani după ce Camera de Conturi Iași a dispus o serie de măsuri pentru remedierea unor abateri constatate la Primăria Mircești, o parte dintre probleme au rămas nerezolvate. Un raport de follow-up întocmit de Camera de Conturi Iași zilele acestea, consemnează probleme privind inventarierea patrimoniului, bunuri ale comunei care apar cu valori diferite în evidențe, investiții în curs care nu au fost analizate corespunzător, documente justificative lipsă, finanțări acordate unităților de cult, contracte de concesiune și, în anumite cazuri, sume pe care auditorii le-au considerat prejudicii și care au trebuit recuperate. Mai mult, în mai multe situații, Primăria Mircești a transmis documentele necesare abia în februarie-martie 2026, deși unele măsuri aveau termene de implementare în 2023.
Patru ani pentru a rezolva problemele
Auditul a avut ca obiect verificarea modului în care Primăria Mircești a dus la îndeplinire măsurile stabilite în urma auditului financiar aferent anului 2021. Potrivit raportului, administrația locală nu a transmis la termenele stabilite prin decizie informațiile privind modul de implementare a măsurilor. Iar când auditorii au revenit, au găsit în continuare deficiențe. Printre acestea se află măsuri privind documentele justificative pentru cheltuieli, recuperarea unor prejudicii, gestionarea patrimoniului și finanțarea unităților de cult.
Patrimoniul comunei, în ceață contabilă
Una dintre cele mai importante probleme identificate privește inventarierea patrimoniului comunei. Comisia de inventariere constituită de Primărie a efectuat verificări la sfârșitul anului 2025, însă auditorii au constatat că inventarierea nu a fost completă. Nu au fost inventariate, potrivit raportului, mai multe categorii de elemente: impozitele și contribuțiile aferente salariilor, materialele consumabile, contul de furnizori de active fixe, precum și conturile de debitori și creditori. Mai grav, auditorii au considerat superficială analiza investițiilor aflate în curs.
Raportul indică 1.509.950,82 lei – investiții recepționate care urmau să fie trecute în conturile specifice, 2.272.588,75 lei – investiții finalizate și nerecepționate și 108.740 lei – investiții pentru care lucrările nu au mai fost continuate. În total, vorbim despre investiții de aproape 3,9 milioane de lei pentru care comisia de inventariere nu ar fi realizat o analiză suficient de aprofundată pentru a formula propuneri privind valorificarea rezultatelor inventarierii. Și există o altă problemă – registrul-inventar nu a fost prezentat auditorilor.
Cimitirele catolice, absente din inventarul domeniului public
O constatare care ridică semne de întrebare privește inventarul domeniului public al comunei. Auditorii spun că, nici la data misiunii, nu fusese clarificată situația unor bunuri care figurau în inventarul atestat anterior. Printre acestea, cimitirul catolic Mircești, în suprafață de 13.982 mp și cimitirul catolic Iugani – 7.600 mp.
Aceste bunuri erau menționate în inventarul domeniului public atestat prin acte normative, însă auditorii au constatat că ele lipseau din inventarul analizat. Practic, documentele oficiale ale patrimoniului comunei nu reflectau în mod corespunzător toate bunurile care trebuiau evidențiate.
Un cămin cultural cu două valori
Raportul oferă și un exemplu concret privind diferențele dintre evidențele Primăriei și inventarul aprobat prin hotărâre de consiliu local.
Căminul cultural din Iugani figurează în evidența contabilă cu valoarea de 1.315.544,57 lei. În schimb, în anexa la HCL nr. 10/2023, valoarea de inventar este de 1.414.078 lei. Diferența este de peste 98.000 de lei. Pentru un patrimoniu public care trebuie urmărit și evidențiat riguros, existența unor valori diferite pentru același bun este una dintre problemele punctate explicit de auditorii Curții de Conturi.
Școala veche din Iugani, demolată, dar încă în contabilitate
Un alt exemplu este și mai spectaculos. Școala veche din Iugani a fost demolată în baza HCL nr. 24/24.04.2025 și a autorizației de demolare nr. 16/09.09.2025. Cu toate acestea, raportul de control arată că imobilul continua să apară în evidențe. În contabilitatea ordonatorului principal de credite, clădirea figura la valoarea de 224.627 lei. În evidența extracontabilă a unității de învățământ apărea cu valoarea de 192.808,70 lei.
Auditorii au constatat, astfel, diferențe între evidențele Primăriei și cele ale școlii, dar și problema menținerii în evidență a unei construcții care fusese demolată.
Bunuri de milioane de lei, cu valori diferite la Primărie și la școală
Problema nu se oprește la clădirea demolată. Potrivit raportului, bunurile date în administrarea Școlii Gimnaziale „Vasile Alecsandri” Mircești erau înregistrate la valori diferite.
Clădirile și terenurile apăreau la ordonatorul principal de credite cu o valoare de 6.507.734 lei, în timp ce la unitatea de învățământ figurau cu 3.629.530 lei. Diferența este de aproximativ 2,88 milioane de lei. Raportul notează că valorile erau diferite și față de valoarea reală a unor bunuri.
Trotuarele de la Mircești – diferență de 150 de metri pătrați
Un alt capitol al raportului privește investiția privind amenajarea de trotuare în satele Mircești și Iugani. Primăria a prezentat o expertiză tehnică din februarie 2023, în care se concluziona că lucrările analizate respectau grosimile prevăzute în proiect și caracteristicile fizico-mecanice impuse.
Ulterior, în aprilie 2023, au fost recepționați 2.848 mp de trotuare și 80 mp de parcare, în valoare de 412.479,63 lei fără TVA, respectiv 490.850,76 lei cu TVA. Numai că, în documentele analizate de Curtea de Conturi, apare o diferență. Documentația de atribuire prevedea 3.078 mp de pavaj și parcare. Procesul-verbal de recepție indica 2.928 mp. Diferența este de 150 mp, din care, pentru 140 mp exista o notă de renunțare. Pentru ceilalți 10 mp, însă, comisia constituită de Primărie nu a făcut analiza necesară, potrivit raportului.
Mai mult, auditorii arată că Primăria nu a prezentat documente care să demonstreze că raportul comisiei a fost prezentat spre analiză și însușire Consiliului Local.
21.441 de lei penalități pentru salarii
Un alt episod important îl reprezintă penalitățile plătite pentru obligațiile salariale. Din documentele analizate au rezultat penalități în valoare de 21.441 lei. Comisia constituită de Primărie a pus acumularea acestor obligații accesorii în principal pe seama întârzierii aprobării bugetului local.
În raport sunt consemnate ședințe ale Consiliului Local fără cvorum, dezbateri suspendate și absențe repetate ale unor consilieri. Potrivit explicației prezentate de comisie, întârzierile în aprobarea bugetului au dus la imposibilitatea achitării la termen a salariilor și contribuțiilor. În final, Consiliul Local a aprobat, prin HCL nr. 2/26.02.2026, suportarea din bugetul local a celor 21.441 lei. Astfel, suma a rămas în sarcina bugetului comunei.
18.800 de lei pentru un proiect de finanțare care nu a mai ajuns la finanțare
Unul dintre cele mai controversate capitole privește un contract de prestări servicii încheiat în 2021 pentru servicii de proiectare, asistență tehnică și studii destinate participării la un program de îmbunătățire a eficienței energetice.
Camera de Conturi stabilise că plata de 18.800 lei trebuia recuperată. Primăria a susținut ulterior că plata nu reprezenta o cheltuială nelegală și că nu exista un prejudiciu cert. Auditorii nu au fost de acord cu această interpretare și au consemnat inițial că măsura este neimplementată.
Ulterior, Primăria a inițiat demersuri în instanță împotriva prestatorului. Potrivit cererii de chemare în judecată citate în raport, administrația locală solicită recuperarea sumei de 18.750 lei, plus penalități și cheltuieli de judecată. În documentul prezentat auditorilor, Primăria susține că suma a fost plătită ca avans, însă serviciile contractuale nu ar fi fost prestate corespunzător, iar proiectul nu a fost depus în termenul necesar pentru accesarea finanțării. Dosarul era, la momentul raportului, pe rolul instanței.
8.000 de lei plătiți de două ori pentru consultanță
Un alt prejudiciu identificat privește suma de 8.000 lei, achitată pentru servicii de consultanță privind întocmirea cererii de finanțare pentru proiectul unei grădinițe. Potrivit raportului, serviciile fuseseră deja facturate și decontate în 2016. Primăria a recuperat ulterior suma, în octombrie și decembrie 2024. Au fost calculate și accesorii în valoare de 2.049,60 lei.
Consiliul Local nu a aprobat proiectul privind radierea acestei sume. După concilierea cu auditorii, însă, situația s-a schimbat: în martie 2026, suma de 2.049,60 lei a fost încasată de Primărie de la primar, potrivit documentelor transmise Curții de Conturi.
Carburant fără documente – prejudiciu de peste 15.800 de lei
Unul dintre cele mai concrete cazuri din raport privește combustibilul. Comisia constituită de Primărie a identificat 2.600,52 litri de motorină și 548,73 litri de benzină, considerați nejustificați. Valoarea totală a prejudiciului a fost stabilită la 15.827,79 lei, la care auditorii au indicat ulterior și foloase nerealizate de 3.399,36 lei.
Pentru motorină, Primăria se afla într-un litigiu civil cu o societate comercială. Pentru benzina aferentă anului 2021, au fost sesizate organele de cercetare penală în legătură cu fostul viceprimar. Raportul precizează că dosarul penal era în cercetare. Prin urmare, nu există în acest material o constatare definitivă a răspunderii penale a persoanei menționate. Primăria s-a constituit parte civilă pentru recuperarea prejudiciului.
Bani publici pentru culte, documente lipsă
Un alt capitol sensibil este finanțarea unităților de cult. Curtea de Conturi ceruse Primăriei să stabilească eventualele prejudicii rezultate din acordarea și utilizarea banilor publici fără documente justificative suficiente. Primăria a recunoscut în raportul propriei comisii existența unor deficiențe în perioada 2019-2022.
Comisia a consemnat că, în practică, reprezentanților unităților de cult li s-ar fi transmis asigurări informale privind alocarea ulterioară a unor sume. Potrivit documentului, în anumite situații, beneficiarii au făcut cheltuieli în avans, inclusiv prin împrumuturi, considerând că acestea vor fi ulterior acoperite din fonduri publice. Comisia a apreciat că acest mod de lucru a dus la situații în care fondurile publice au fost utilizate pentru acoperirea unor obligații deja asumate.
În cazul unei unități de cult, comisia a stabilit un prejudiciu de 2.292 lei. Motivul, potrivit raportului, este acela că, pentru această sumă exista o declarație pe propria răspundere a preotului paroh și a membrilor consiliului parohial, însă aceasta nu putea fi considerată, în opinia comisiei, document justificativ. Primăria a constituit debitul și a calculat penalități de 301,63 lei. După conciliere, suma totală de 2.593,64 lei a fost încasată de la preotul paroh, potrivit documentelor transmise Camerei de Conturi.
