Cu un buget de aproape 100 de milioane de lei și salarii care înghit trei sferturi din cheltuieli, Spitalul de Boli Infecțioase „Sfânta Parascheva” din Iași apare, în raportul Curții de Conturi, ca o instituție scăpată din mâinile propriului management. Sub conducerea managerului Florin Roșu, auditorii au descoperit datorii ținute în afara bilanțului, sporuri aprobate cu încălcarea legii, inventare făcute „formal” și mecanisme de control intern descrise drept nefuncționale. În timp ce spitalul operează cu sute de posturi vacante și presiune uriașă pe personal, documentele oficiale indică un haos administrativ care depășește simpla neglijență birocratică și intră într-o zonă periculoasă pentru gestionarea banului public. Imaginea rezultată din audit este cea a unui sistem vulnerabil la abuzuri, improvizație și pierderi financiare mascate ani la rând.
Spitalul Clinic de Boli Infecţioase “Sfânta Parascheva” Iaşi, manageriat de medicul Florin Roșu, a fost prins pe picior greșit, “cu comorbidități și nosocomiale administrative”, în urma unui audit al Curții de Conturi , în cadrul căruia s-au descoperit nereguli grave în modul de organizare, salarizare și administrare financiară. Documentul oficial descrie un tablou administrativ marcat de încălcări ale legislației contabile, deficiențe de control intern, proceduri inexistente și practici discutabile privind salarizarea personalului medical.
Concluzia auditorilor este una severă, și anume aceea că instituția nu respectă integral cadrul legal aplicabil și că au fost identificate neconformități semnificative.
Aproape trei sferturi din buget merg pe salarii
Raportul arată că, în 2024, spitalul a efectuat plăți totale de aproximativ 97,7 milioane lei, iar peste 72 de milioane lei, adică 74% din total, au reprezentat cheltuieli de personal. Practic, cea mai mare parte a banului public consumat de unitatea medicală a mers către salarii, sporuri și drepturi aferente personalului.
În acest context, Curtea de Conturi a verificat exact mecanismele prin care au fost aprobate și plătite aceste sume, rezultând o serie de abateri care ridică semne de întrebare asupra modului în care conducerea spitalului a administrat fondurile publice.
Datorii „ascunse” din hotărâri judecătorești
Una dintre cele mai grave constatări vizează încălcarea principiului contabilității pe bază de angajamente. Auditorii au descoperit că unele datorii rezultate din hotărâri judecătorești definitive nu au fost înregistrate în contabilitate atunci când au devenit obligații certe, ci abia în momentul plății efective. Practic, spitalul nu a reflectat corect în bilanț obligațiile financiare reale pe care le avea.
Raportul menționează explicit că o datorie provenită dintr-o hotărâre definitivă comunicată încă din iunie 2023 a fost înregistrată contabil abia în 2024, la momentul plății. Consecința este extrem de serioasă pentru orice instituție publică, în condițiile în care situațiile financiare nu mai reflectă realitatea, iar imaginea patrimoniului și a obligațiilor devine distorsionată.
Garanții lipsă și inventar făcut „formal”
Auditul mai relevă probleme în gestionarea patrimoniului și a responsabilității materiale. Curtea de Conturi a constatat că personalul cu atribuții de gestionar nu avea constituite integral garanțiile materiale prevăzute de lege. Într-un caz concret, o persoană identificată prin inițialele M.S.D., asistent medical coordonator cu atribuții de gestionar, avea o garanție materială incomplet constituită, lipsind peste 5.100 de lei.
Mai grav, auditorii vorbesc despre o „inventariere formală” a datoriilor și despre înregistrări contabile eronate în valoare de aproape 8.000 de lei. Această sumă fusese trecută greșit într-un cont privind garanțiile materiale ale gestionarilor, deși reprezenta lipsuri imputate unui angajat. Corecția a fost făcută abia în timpul auditului, printr-o notă contabilă întocmită în noiembrie 2025. Cu alte cuvinte, instituția și-a reparat propriile evidențe doar după ce auditorii au intrat pe fir.
Sporuri de gardă aprobate cu încălcarea legii
Un alt capitol sensibil privește sporurile acordate medicilor pentru gărzile efectuate în afara programului normal de lucru. Conform legii, aceste sporuri trebuie aprobate trimestrial de Comitetul Director al spitalului. În realitate, conducerea spitalului a decis aprobarea lor anuală, printr-o singură hotărâre emisă la începutul anului 2024.
Este vorba despre spor de 75% pentru gărzile efectuate în zile lucrătoare și spor de 100% pentru gărzile efectuate în weekend și sărbători legale. Curtea de Conturi nu contestă existența dreptului la spor, ci modul în care acesta a fost aprobat, deoarece într-un sistem public finanțat din bani publici, procedura legală este obligatorie, nu opțională.
Auditorii avertizează că această practică poate conduce la „remunerări neconforme” și reprezintă o încălcare directă a legislației salarizării în sistemul sanitar.
Proceduri inexistente și control intern slab
Raportul descrie și un deficit major de guvernanță internă. Spitalul nu avea proceduri operaționale clare pentru raportarea litigiilor de muncă, evidențierea hotărârilor definitive, gestionarea garanțiilor material sau controlul atribuțiilor gestionarilor. Mai mult, auditorii afirmă explicit că unele mecanisme de control intern funcționau „necorespunzător”, în sensul că spitalul opera cu breșe procedurale majore într-un domeniu unde fiecare eroare poate produce pierderi financiare sau litigii.
Un spital cu sute de posturi vacante
Datele din raport mai arată o problemă structurală uriașă: deficitul de personal. La finalul anului 2024, din 551 de posturi aferente spitalului propriu-zis, doar 423 erau ocupate, iar 128 erau vacante. Gradul de ocupare era de doar 77%. În paralel, toate cele 43 de posturi aferente unității mobile ATI apăreau ca neocupate.
Aceste cifre ridică inevitabil întrebări privind presiunea pusă pe personalul existent și contextul în care sporurile și gărzile au devenit o componentă esențială a funcționării spitalului.
Potrivit documentului oficial, conducerea spitalului nu a contestat constatările auditorilor. Managerul unității, Roșu Manuel Florin, a primit oficial „Scrisoarea către conducere” prin care sunt detaliate abaterile și obligațiile de remediere a unor slăbiciuni administrative care pot să sară ușor în sfera penalului, deoarece, după cum au demonstrate și auditorrii Curții de Conturi, Spitalul de Infecțioase sub conducerea managerului Florin Roșu reprezintă imaginea fidelă a unui sistem vulnerabil la erori, abuzuri și pierderi financiare.
