La muzeele din Iași, patrimoniul național pare să fi ajuns la cheremul amatorilor cu ambiții de restauratori și al muzeografilor care confundă rigorile profesionale cu joaca de-a cultura. Un deputat AUR a pus mâna pe șurubelniță și silicon ca să „repare” o piesă veche de peste un secol, în timp ce un incunabul din 1487 ar fi fost scos din vitrină și ascuns în cadrul unui eveniment. Noul manager al Palatului Culturii denunță intervenții neautorizate, practici care ar putea compromite ireversibil obiecte de patrimoniu și o cultură instituțională în care regulile par să fi devenit opționale. Cazurile expuse mai jos, reliefează pe deplin crasa incompetență instituțională care permite patrimoniului să ajungă material de bricolaj pentru politicieni cu mâini de AUR, și recuzită pentru evenimente mondene cu Chirițoaice de provincie.
Un deputat AUR, de profesie…profesor de fizică, s-a apucat de „restaurat” exponate de patrimoniu național, cu șurubelnița și siliconul, în mijlocul sălii de expoziție, printre vizitatori. Silviu Gurlui, parlamentar AUR, s-a fotografiat în timp ce meșterea la o piesă muzicală veche de peste un secol, aflată în colecția Palatului Culturii din Iași. Noul manager al Complexului Muzeal Național Moldova Iași, Alexandru Chituță, acuză public practica și vorbește despre intervenții ilegale, riscuri de distrugere ireversibilă și o gravă lipsă de profesionalism. Criticile vizează și conducerea muzeului din mandatul căreia s-ar fi permis asemenea intervenții.
La Palatul Culturii din Iași, patrimoniul național a ajuns, cel puțin în episodul relatat de deputatul AUR Silviu Gurlui, pe mâna unui politician cu șurubelnița. În locul unei echipe de restauratori acreditați, cu laborator, documentație și proceduri științifice, în sala de expoziție a apărut parlamentarul, hotărât să pună umărul la salvarea unei bijuterii tehnice vechi de peste 100 de ani.
Imaginea este greu de împăcat cu rigorile unui muzeu de importanță națională -: un exponat de patrimoniu, un om întins pe jos precum meșterii de duminică de sub Daciile comuniste, unelte de bricolaj și vizitatori care se plimbă printre intervențiile improvizate. Episodul, petrecut în perioada în care instituția era condusă de Lăcrămioara Statulat, a fost readus în atenție de Alexandru Chituță, noul manager al Complexului Muzeal Național Moldova Iași. Acesta a lansat un atac extrem de dur la adresa celor care confundă restaurarea științifică a patrimoniului cu îndemânarea de atelier și disponibilitatea de a pune mâna pe o șurubelniță.
Silviu Gurlui, restauratorul cu șurubelnița de AUR
În aprilie 2021, Silviu Gurlui publica pe rețelele de socializare o relatare în care descria cu entuziasm operațiunea la care participase în interiorul Palatului Culturii. Parlamentarul povestea că lucra împreună cu regretatul profesor Ion Cristea la restaurarea unui instrument muzical complex, pe care îl prezenta drept o adevărată orchestră mecanică.
„Când a trecut ambasadorul Elveției cu invitații, eram tot aici, fix așa, cam negru de sus până jos cu șurubelnițe în mână”, scria Gurlui.
Deputatul era mândru de activitatea sa și de faptul că putea prezenta vizitatorilor mecanismele exponatului. Descria în detaliu sistemul pneumatic, sulurile perforate de carton, traseele de aer, tuburile și mecanismele care puneau în mișcare instrumentele muzicale.
„Împreună cu domnul profesor Cristea restaurăm un arsenal muzical, un adevărat computer ce acționează o orchestră”, explica parlamentarul.
Gurlui descria inclusiv starea materialelor vechi de peste un secol și mecanismele care puneau în funcțiune instrumentul. O demonstrație de pasiune pentru tehnică, poate, dar care se lovea ca nuca-n perete cu expertiza sa profesională, de profesor de fizică la UAIC Iași și cu modul în care s-a desfășurat această operațiune, mai ales că deputatul însuși recunoștea că lucra în spațiul expozițional, în timpul programului de vizitare, în timp ce muzeul primea delegații oficiale.
O piesă de asemenea valoare nu este o mașină veche care poate fi desfăcută în garaj, reparată după priceperea fiecăruia și reasamblată cu ce materiale se găsesc la îndemână. Restaurarea presupune expertiză, documentare, intervenții controlate și respectarea unor norme stricte. Iar dacă obiectul este clasat în categoria Tezaur, responsabilitatea este cu atât mai mare.
„Restaurarea patrimoniului național este o știință, nu o activitate de amatori!”
Alexandru Chituță nu a menajat deloc personajele implicate. Noul manager al Complexului Muzeal Național Moldova Iași a calificat drept ilegală practica de a permite unor persoane fără atestare de specialitate să intervină asupra unor bunuri de patrimoniu, mai ales asupra celor clasate în categoria Tezaur.
„Să te lauzi ca profesor universitar și acum ca parlamentar că ai restaurat o piesă de tezaur în sala de expoziție, cu vizitatori pe lângă tine, cu șurubelnițe, silicon etc., e o situație total ilegală”, a transmis Alexandru Chituță.
Directorul atrage atenția că restaurarea patrimoniului nu este o activitate în care contează buna intenție sau experiența personală, ci una reglementată prin proceduri profesionale și legislative. Intervențiile asupra obiectelor de patrimoniu trebuie realizate de specialiști atestați, în domenii precise, după cercetări interdisciplinare și cu materiale compatibile cu structura originală a obiectelor. Riscul nu este unul teoretic. O intervenție greșită poate afecta ireversibil autenticitatea, structura și valoarea istorică a unui exponat. Cu alte cuvinte, ceea ce un amator prezintă drept reparație salvatoare se poate transforma într-o mutilare a patrimoniului.
„Restaurarea patrimoniului național este o știință complexă și riguroasă, reglementată strict prin lege, și nicidecum o activitate de amatori”, a mai precizat Chituță.
Acesta s-a declarat revoltat că asemenea practici ar fi fost posibile chiar într-un muzeu care dispune de laborator de restaurare și de personal specializat.
Aurica Ichim și joaca de-a v-ați ascunselea cu un incunabul din 1487
Criticile lui Alexandru Chituță nu s-au oprit la episodul Silviu Gurlui. Directorul a readus în discuție și un alt caz controversat din activitatea muzeală ieșeană, în care o piesă de patrimoniu de o valoare excepțională ar fi fost tratată cu o lejeritate greu de justificat. Este vorba despre un incunabul din 1487, scos din vitrină de muzeografa Aurica Ichim, în contextul evenimentului Romanian Creative Week, coordonat de Irina Schrotter, președinta FEPIC.
Un incunabul este o carte tipărită în perioada de început a tiparului european, înainte de anul 1501. Prin vechimea și raritatea lor, asemenea volume reprezintă documente de o valoare istorică și culturală deosebită. Chituță a criticat ceea ce consideră a fi un exces de zel muzeografic, atrăgând atenția că bunurile de patrimoniu nu pot fi manipulate după bunul plac, nici măcar în numele unor evenimente culturale sau al promovării instituției.
„Restaurare nu înseamnă amatorism și joacă!”, a transmis acesta.
Directorul a criticat și faptul că, în jurul unor asemenea inițiative, s-ar găsi întotdeauna persoane din mediul academic și cultural dispuse să le aplaude, în loc să ceară respectarea regulilor profesionale. Alexandru Chituță a anunțat că va analiza cu atenție operațiunea și că va reveni cu date despre ceea ce s-a întâmplat.
„Voi analiza cu igoare acțiunea total ilegală de «restaurare» a acestei piese importante din colecția Complexului Muzeal Național Moldova din Iași și voi reveni cu date”, a declarat managerul.
Rămâne de văzut dacă această analiză va duce și la măsuri concrete sau dacă scandalul se va rezuma la un schimb de declarații publice, cu atât mai mult cu șurubelnița unui parlamentar nu ar trebui să țină locul expertizei profesionale iar un incunabul nu este o piesă de ping pong în mâinile unei ofensate pensionare.
