Un teren de 6 hectare din Bucium, evaluat la milioane de euro, ar fi devenit ținta unei operațiuni desprinse dintr-un scenariu de falsuri și identități fabricate. Procurorii susțin că un bărbat s-a dat drept proprietarul terenului, cu acte false, în timp ce o rețea de complici ar fi pus în mișcare procuri notariale, documente cadastrale și înscrisuri scoase din arhiva OCPI. Printre cei trimiși în judecată se află un asistent medical de la Socola și un referent de arhivă al OCPI Iași. Prima tentativă, pentru 1,8 milioane de euro, a fost oprită de poliție chiar înaintea tranzacției. A doua, pregătită pentru 1,25 milioane de euro, s-a împotmolit la notar. Iar dosarul capătă o turnură și mai neașteptată: unul dintre inculpați susținea ulterior, public, că el însuși este proprietarul unui teren de 61.000 mp în aceeași zonă.
Un teren de 6 hectare, evaluat în tranzacțiile pregătite la 1,8 milioane de euro și, ulterior, la 1,25 milioane de euro, ar fi fost ținta unei operațiuni în care procurorii susțin că au fost folosite identități false, acte notariale, documente cadastrale și o procură obținută prin prezentarea unei persoane sub identitatea proprietarului. Dosarul a ajuns în instanță, iar Tribunalul a decis că procesul poate începe. Printre cei trimiși în judecată se află un asistent medical de la Institutul de Psihiatrie Socola Iași și un referent de arhivă al OCPI.
O operațiune imobiliară de 60.000 de metri pătrați, două presupuse tentative de vânzare, acte notariale obținute prin folosirea unei identități despre care procurorii afirmă că era falsă și o serie de persoane care ar fi avut roluri diferite în pregătirea tranzacției. Acesta este, în esență, tabloul unui dosar penal aflat acum în faza de judecată la Tribunalul Iași.
Rechizitoriul descrie o operațiune în care un bărbat ar fi fost prezentat în fața notarilor drept adevăratul proprietar al terenului, folosindu-se o carte de identitate falsificată. În paralel, procurorii susțin că mai multe persoane ar fi contribuit, în diferite moduri, la obținerea documentelor necesare pentru ca terenul să poată fi vândut fără acordul proprietarului real. În dosar au fost trimiși în judecată Toma Bontas, Munteanu Dragos, Talpau Gheorghita și Bulhac Viorel Nicusor, toți în stare de libertate.
1,8 milioane de euro pentru un teren care nu putea fi vândut
Potrivit rechizitoriului, în mai 2021, Toma Bontas ar fi pretins că este intermediarul proprietarului real al terenului și că este autorizat să se ocupe de vânzarea acestuia și de încasarea prețului. Procurorii susțin că, pentru susținerea acestei aparențe, au fost folosite mai multe mijloace: o carte de identitate falsificată pe numele proprietarului, copii ale acesteia, o procură notarială aparent emisă de proprietar și prezentarea unei alte persoane drept proprietarul real.
Primul potențial cumpărător ar fi fost convins să încheie contractul pentru teren și să achite 1,8 milioane de euro, susțin procurorii. Operațiunea nu s-ar fi finalizat, fiind întreruptă prin intervenția poliției judiciare la 18 mai 2021. Anchetatorii susțin că, după eșecul primei încercări, mecanismul ar fi fost reluat cu un alt potențial cumpărător. De această dată, suma urmărită ar fi fost de 1,25 milioane de euro.
Și această tentativă s-ar fi blocat înainte de finalizarea tranzacției. Potrivit rechizitoriului, notarul a solicitat, printre documentele necesare vânzării, originalul titlului de proprietate. Actul nu putea fi prezentat deoarece se afla în posesia adevăratului proprietar – Petru Dan Ionescu.
„Proprietarul” care nu era proprietarul
Una dintre piesele centrale ale anchetei este presupusa folosire a identității proprietarului terenului. Procurorii susțin că un autor al faptelor, între timp decedat, s-ar fi prezentat în fața notarilor folosind o carte de identitate falsificată. Potrivit rechizitoriului, Toma Bontas i-ar fi pus la dispoziție documentul falsificat în mai multe rânduri.
Anchetatorii indică cinci asemenea acte materiale, desfășurate în perioada aprilie 2021 – aprilie 2022. Într-unul dintre cazuri, documentul ar fi fost folosit la data de 8 aprilie 2021, în fața unui notar, pentru obținerea unei procuri prin care persoana care se prezenta sub identitatea proprietarului îl împuternicea pe Bontas să îndeplinească formalități privind obținerea unui duplicat al titlului de proprietate. La 10 mai 2021, aceeași identitate ar fi fost folosită din nou pentru emiterea unei procuri prin care Bontas era împuternicit să vândă terenul.
Un alt act notarial ar fi fost realizat la 13 aprilie 2022, iar câteva zile mai târziu, la 18 aprilie, ar fi fost întocmită și o declarație de revocare a unei procuri. Toate aceste documente apar în materialul probator indicat de procurori.
Un asistent medical de la Socola, acuzat că ar fi ajutat la obținerea procurii
Printre cei trimiși în judecată se află Bulhac Viorel Nicusor, identificat în actul instanței ca fiind asistent medical la Institutul de Psihiatrie Socola Iași. Procurorii îi atribuie acestuia un rol de complicitate la tentativa de înșelăciune.
Potrivit rechizitoriului, în mai 2021, Bulhac ar fi profitat de faptul că îl cunoștea anterior pe notarul public în fața căreia urma să fie întocmită procura. Anchetatorii susțin că acesta ar fi creat astfel aparența unei persoane oneste și de încredere, după care s-ar fi prezentat la biroul notarial, ar fi completat cererea pentru emiterea procurii și ar fi depus actele necesare. Documentul obținut ar fi devenit ulterior una dintre piesele folosite în tentativa de vânzare a terenului. În schimbul contribuției sale, susțin procurorii, Bulhac ar fi urmat să primească 40.000 de lei.
Referentul de arhivă de la OCPI și documentele din spatele tranzacției
Un alt nume important din dosar este Talpau Gheorghita, zis „Gelu”, care, potrivit actului instanței, ocupa funcția de referent arhivă la OCPI Iași. Procurorii susțin că Talpau ar fi contribuit la obținerea documentelor necesare pregătirii tranzacției. Mai exact, rechizitoriul arată că acesta ar fi obținut din arhiva OCPI o serie de înscrisuri privind terenul, de la copia titlului de proprietate, schița cadastrală, planul de amplasament și până la încheierea de intabulare.
Potrivit anchetatorilor, documentele ar fi fost puse la dispoziția autorului în condițiile în care acesta ar fi cunoscut că solicitările nu erau făcute de adevăratul proprietar. Procurorii susțin că documentele erau necesare pentru realizarea tranzacției frauduloase. În acest mecanism, Talpau ar fi trebuit să primească, potrivit rechizitoriului, 10.000 de euro.
Munteanu Dragos și documentele care au pregătit tranzacția
În același dosar este inculpat și Munteanu Dragos, căruia procurorii îi atribuie un rol de complicitate materială. Potrivit rechizitoriului, acesta ar fi sprijinit operațiunea în aprilie-mai 2021, inclusiv prin prezentarea situației ca și cum proprietarul real ar fi intenționat să vândă terenul.
Un episod considerat relevant de anchetatori s-ar fi petrecut la 19 aprilie 2021, când Munteanu ar fi mers la un birou notarial și ar fi completat olograf o cerere pentru eliberarea unei copii legalizate după titlul de proprietate al terenului. Cererea a fost înregistrată, iar ulterior ar fi fost legalizată copia documentului.
Procurorii mai susțin că, la 10 mai 2021, Munteanu i-ar fi încredințat lui Bontas propria carte de identitate pentru a fi utilizată la emiterea unei procuri. În scenariul descris de anchetatori, procura era destinată să dea aparența legală necesară vânzării terenului. Ulterior, Bontas ar fi obținut un certificat de atestare fiscală de la Primăria Municipiului Iași, iar documentele ar fi fost depuse pentru încheierea tranzacției.
Poliția a intervenit în ziua tranzacției
Momentul decisiv al primei tentative ar fi fost 18 mai 2021. Potrivit rechizitoriului, cumpărătorul fusese deja convins să încheie contractul de vânzare-cumpărare și să achite prețul. Operațiunea ar fi fost însă oprită prin intervenția organelor de poliție judiciară. Anchetatorii au documentat inclusiv prin supraveghere tehnică activitățile desfășurate în zilele de 17 și 18 mai 2021.
În dosar apar procese-verbale de redare a unor convorbiri telefonice, precum și procese-verbale privind fotografierea, observarea și înregistrarea conversațiilor și mișcărilor din mediul ambiental. Ulterior, ancheta a continuat cu percheziții, ridicări de documente și verificarea telefoanelor mobile.
Ancheta a urmărit și traseul documentelor
Dosarul nu se bazează doar pe declarații. Procurorii au enumerat zeci de mijloace de probă, respectv declarații ale martorilor și persoanelor vătămate, recunoașteri după fotografii, acte notariale, documente cadastrale și fiscale, înscrisuri de la OCPI, înregistrări telefonice și ambientale, percheziții domiciliare și informatice.
Un element important îl reprezintă documentele obținute de la mai multe birouri notariale. În rechizitoriu sunt menționate și conversații purtate pe WhatsApp între un notar public și unul dintre inculpați. Anchetatorii au verificat inclusiv circuitul unor cereri și modul în care au fost obținute copii din arhiva OCPI. La dosar au ajuns, de asemenea, rezultate ale perchezițiilor informatice efectuate asupra telefoanelor unor inculpați.
Cinci acte de identitate falsă, folosite în fața notarilor
În cazul lui Toma Bontas, procurorii nu vorbesc despre un singur episod izolat. Acestuia i se impută complicitate la fals privind identitatea în cinci acte materiale. Potrivit rechizitoriului, în fiecare dintre situațiile descrise, Bontas i-ar fi înmânat autorului, ulterior decedat, cartea de identitate falsificată pe numele adevăratului proprietar. Documentul ar fi fost folosit pentru ca acesta să se prezinte în fața notarilor sub identitatea altcuiva. Scopul acestor demersuri, susține Parchetul, era obținerea unor acte notariale care să permită continuarea operațiunii asupra terenului.
Patru inculpați, aceeași țintă – terenul de 60.000 mp
Tribunalul a constatat că rechizitoriul este regulamentar întocmit și a dispus începerea judecății în acest caz. Dosarul conturează, potrivit acuzațiilor procurorilor, o operațiune în care fiecare dintre cei patru inculpați ar fi avut un rol distinct.
Toma Bontas este acuzat că ar fi fost una dintre piesele centrale ale mecanismului – ar fi pretins că este intermediarul proprietarului, ar fi utilizat documente false și ar fi participat la obținerea actelor notariale.
Munteanu Dragos este acuzat că ar fi sprijinit material operațiunea și ar fi contribuit la obținerea unor documente și la pregătirea tranzacției.
Talpău Gheorghiță, referent de arhivă la OCPI Iași, este acuzat că ar fi furnizat documente din arhiva instituției care ar fi fost folosite pentru pregătirea tranzacției.
Bulhac protesta pentru același teren pentru care este inculpat?
Bulhac Viorel Nicusor, asistent medical la Institutul de Psihiatrie Socola Iași, este acuzat că ar fi contribuit la obținerea unei procuri notariale folosite în tentativa de vânzare. Numele acestuia atrage însă atenția și dintr-un alt motiv.
În 2024, cu aproximativ doi ani înainte ca rechizitoriul să ajungă în instanță, Bulhac protesta în fața Primăriei Iași. Motivul protestului, potrivit declarațiilor sale publice de la acel moment, era legat de nerecunoașterea dreptului său de proprietate asupra unui teren din zona Bucium, într-o suprafață identică cu cel care face astăzi obiectul tentativei de fraudă.
„Am două hotărâri ale Comisiei Județene de Fond Funciar din 2000 pentru retrocedarea suprafeței de 61.000 mp în zona Bucium. O fișă de punere în posesie a fost eliberată în 2004, dar emiterea titlului de proprietate a fost tergiversată”, declara Bulhac.
Cu alte cuvinte, în timp ce procurorii susțin că acesta ar fi participat, în 2021, la obținerea unor documente pentru o operațiune imobiliară asupra unui teren de 60.000 mp despre care proprietarul real nu și-ar fi dat acordul, Bulhac susținea public, trei ani mai târziu, că el însuși este victima unui sistem care îi întârzie recunoașterea dreptului asupra unui teren de 61.000 mp.
