La Miroslava, dezvoltarea pe credit a devenit politică de administrație, iar Curtea de Conturi a fost nevoită să pună ordine în contabilitatea Primăriei conduse de liberalul Dan Niță. La finalul anului 2025, comuna avea o datorie publică de 48,68 milioane de lei, acumulată din șapte credite, la care contabilii Primăriei au înregistrat prost dobânzile și comisioanele. În 2023, auditorii au constatat că 15,58 milioane de lei, reprezentând …dobânzi aferente unor ani viitori, fuseseră trecute drept datorii curente.
La Primăria Miroslava, condusă de liberalul Dan Niță, a fost nevoie de intervenția inspectorilor Curții de Conturi pentru a se repara modul în cea mai bogată comună din județul Iași contabiliza dobânzile și comisioanele creditelor. Potrivit auditorilor, la finalul lui 2025, comuna avea șapte credite și o datorie publică de aproape 48,7 milioane de lei. Iar după perioada verificată, administrația a pregătit un nou împrumut de aproape 40 de milioane de lei.
La Miroslava, Curtea de Conturi a terminat o poveste începută în 2022. Nu una despre asfalt, școli sau canalizare, ci despre felul în care Primăria ținea evidența banilor împrumutați. Problema verificată de Curtea de Conturi a fost una de evidență contabilă, nu o reevaluare a oportunității tuturor împrumuturilor contractate de comună. Iar cifrele arată că Miroslava continuă să folosească creditul bancar ca instrument important pentru dezvoltare.
48,68 milioane de lei, datoria publică la sfârșitul lui 2025
Potrivit raportului, la 31 decembrie 2025, UAT Miroslava avea în contabilitate o datorie publică de 48.684.300,56 lei. Banii reprezentau împrumuturile contractate și erau evidențiați în contul 162, „Împrumuturi interne și externe”, cu evidență analitică distinctă. La acea dată, comuna avea șapte credite contractate pentru finanțarea unor investiții de interes public local.
Cifra trebuie privită cu atenție. Nu înseamnă că administrația a luat pur și simplu șapte credite și că suma tuturor creditelor istorice este egală cu 48,68 milioane de lei. Soldul reprezintă datoria existentă la acel moment, după trageri și rambursări, și nu poate fi confundat cu valoarea cumulată a tuturor finanțărilor contractate de-a lungul anilor. Este însă suma pe care comuna o avea efectiv înregistrată ca datorie la finalul exercițiului financiar 2025.
Curtea de Conturi a găsit o problemă cu dobânzile
Situația verificată acum își are originea în controlul realizat în 2022 privind „Controlul legalității contractării sau garantării, a utilizării și rambursării finanțărilor rambursabile la nivelul unității administrativ-teritoriale”. Una dintre abaterile constatate atunci era că Primăria nu reflectase corespunzător în contabilitate cheltuielile reprezentând dobânzi și comisioane aferente creditelor, conform principiului contabilității de angajamente. Cu alte cuvinte, nu era suficient să fie plătite ratele către bancă. Administrația trebuia să reflecte contabil, corect și la momentul potrivit, obligațiile rezultate din contractele de credit.
În 2022, contul 168, destinat dobânzilor aferente împrumuturilor interne și externe, avea un sold inițial de 787.706,86 lei și un sold final de 148.934,05 lei. În același an, rulajul debitor, reprezentând plăți, a fost de peste 3 milioane de lei, în timp ce rulajul creditor, aferent înregistrării dobânzilor și comisioanelor conform graficelor de rambursare, a fost de 2,37 milioane de lei. Lucrurile au devenit însă mai complicate în 2023.
15,5 milioane de lei trecute prea devreme la datorii curente
În 2023, contul 168 a înregistrat un rulaj creditor de 18.929.240,47 lei, iar soldul final a ajuns la 15.842.155,25 lei. Ulterior, în cadrul auditului aferent exercițiului financiar 2023, Curtea de Conturi a constatat o altă problemă – datoriile curente ale comunei fuseseră supraevaluate cu 15.585.289 lei, sumă reprezentând dobânzi aferente unor exerciții financiare viitoare. Pe românește, Primăria înregistrase în datoriile curente dobânzi care nu trebuiau recunoscute încă drept datorii ale perioadei respective.
În octombrie 2024, administrația a corectat situația prin stornarea celor 15.585.289 lei din contul 168. Ulterior, dobânzile și comisioanele aferente creditelor au fost urmărite în conturile extrabilanțiere, urmând ca acestea să fie recunoscute în contabilitate la momentul plății, potrivit regulilor aplicabile.
Ce a făcut Primăria Miroslava cu banii împrumutați
Pentru că un credit public nu este, în sine, nici bun, nici rău. Devine bun atunci când finanțează o investiție care produce valoare publică pe termen lung – o școală, o rețea de canalizare, un drum care leagă zone economice, o infrastructură fără de care dezvoltarea nu poate continua. Devine problematic atunci când împrumutul este folosit pentru a împinge cheltuielile de azi în bugetele de mâine fără ca investițiile să genereze suficientă valoare pentru a justifica nota de plată.
În cazul Miroslavei, lista investițiilor este, în multe situații, greu de contestat ca necesitate. Un exemplu este creditul de 10 milioane de lei contractat în 2023, destinat proiectului de modernizare prin asfaltare a străzilor echipate cu rețea de canalizare. Documentele Ministerului Finanțelor indicau o maturitate de 10 ani, cu 12 luni perioadă de grație și 108 luni perioadă de rambursare.
În 2024, Miroslava a mai contractat o finanțare rambursabilă de 12 milioane de lei, pentru două obiective – modernizarea prin asfaltare a străzilor echipate cu rețea de canalizare și realizarea unor alei pietonale în Horpaz, Valea Adâncă și Balciu. Finanțarea avea 12 luni perioadă de grație și 108 luni perioadă de rambursare.
Modernizarea străzilor nu este un proiect abstract în Miroslava. Documentele administrației arată că obiectivul de modernizare prin asfaltare a străzilor echipate cu rețea de canalizare are o valoare actualizată de aproape 29,54 milioane de lei cu TVA, cu o durată de realizare de 48 de luni.
Iar în raportul său privind starea comunei pentru 2023, Primăria enumera printre proiectele importante extinderea sistemului de canalizare, modernizarea străzilor și dezvoltarea infrastructurii din jurul parcurilor industriale.
De altfel, raportul administrației pentru 2023 punea pe primele locuri investițiile în canalizare – un proiect de 87,6 milioane de lei prin PNRR și unul de 38,64 milioane de lei prin Anghel Saligny. În aceeași listă apăreau școala din Valea Adâncă, modernizarea străzilor, drumurile de interes local și extinderea creșei.
În 2025, încă 20,5 milioane de lei pentru investiții
În martie 2025, Consiliul Local a aprobat contractarea și garantarea unei noi finanțări rambursabile interne, de 20.503.164,80 lei, cu maturitate de 10 ani. Lista investițiilor este și mai largă.
Creditul a fost pus în legătură cu proiecte precum piste pentru biciclete, de nivel competițional, pe alocuri într-o lățime cât partea carosabilă, extinderea rețelei de canalizare, construirea unei școli, o clădire multifuncțională pentru Liceul Tehnologic Agricol „Olga Sturdza”, reabilitarea și dotarea unor centre rezidențiale pentru persoane cu dizabilități și vârstnici sau construirea unei piețe agroalimentare.
În ianuarie 2026, Primăria Miroslava a lansat documentația pentru contractarea unei finanțări rambursabile de 39.907.541,52 lei. Creditul urma să aibă o durată de maximum 10 ani, cu 24 de luni perioadă de grație pentru rambursarea capitalului. Documentația prevedea două trageri orientative – 25.526.083,10 lei și 14.381.458,42 lei. Rambursarea principalului urma să fie făcută integral din venituri proprii ale comunei.
În 2022 exista o problemă privind evidența contabilă a dobânzilor și comisioanelor. În 2023 a apărut inclusiv situația celor 15,58 milioane de lei înregistrate ca datorii curente, deși reprezentau dobânzi aferente unor perioade viitoare. În 2024, suma a fost stornată, iar modul de evidențiere a fost corectat. În 2025, datoria publică existentă în contabilitate era de 48,68 milioane de lei. Și în 2026 administrația a mers mai departe cu procedura pentru o finanțare rambursabilă de aproape 40 de milioane de lei. În concluzie, problema contabilă este rezolvată, dar nota de plată pentru dezvoltare rămâne.
