Ce părere aveți despre protestele magistraților din aceste zile?
Prim-Procuror Mihaela Apostol: Este o reacție a corpului magistraților la încălcarea echilibrului care ar trebui să existe între puterile unui stat constituțional, de vreme ce s-a procedat la modificarea legilor justiției prin OUG 7 fără o consultare reală și efectivă a Consiliului Superior al Magistraturii, moment în care s-au încălcat și angajamentele asumate de statul român în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare.
Avocat Tudor Duca: Protestul unei părți a magistraților din România are drept revendicare abrogarea prevederilor O.U.G. nr. 7/2019, act normativ prin care au fost modificate în parte legile justiției. Printre prevederile contestate de către magistrații aflați în protest se numără: încălcarea separării carierei judecătorilor de cea a procurorilor, modificarea condiției vechimii pentru accederea la Înalta Curte de Casație și Justiție, condițiile pentru numirea în funcțiile de conducere în parchete, delegarea în funcțiile din parchete unde numirile se realizează de către Președintele României, condiția bunei reputații, instituirea funcției procurorului ierarhic superior la Secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție, prevederea că Plenul CSM nu poate adopta regulamente sau hotărâri care să adauge la lege, abrogarea termenului de decădere pentru efectuarea anchetei disciplinare de către Inspecția Judiciară.
Ce nu este bun la actuala lege a justiției?
Prim-Procuror Mihaela Apostol: Sunt mai multe prevederi. Aș putea puncta nerespectarea prevederii ca numirea procurorilor în funcții înalte să rămână în competența secției pentru procurori, iar selecția candidaților să fie făcută doar din rândul magistraților procurori.
Avocat Tudor Duca: Actualele legi ale justiției, ce poartă numerele 207, 234, 242, din iulie și octombrie 2018, au fost adoptate în urma unor dezbateri parlamentare de aproximativ un an și a sesizării Curții Constituționale în mai multe rânduri și a retrimiterii proiectelor la Parlament pentru dezbateri. În privința legilor justiției, a existat consultarea asociațiilor profesionale ale magistraților, s-au pronunțat majoritatea adunărilor generale ale parchetelor și instanțelor, precum și Consiliul Superior al Magistraturii. În contrast cu toate aceste dezbateri de durată ce au avut loc în faza de redactare a legilor justiției, magistrații aflați în protest critică adoptarea rapidă a modificărilor aduse prin O.U.G. nr. 7/2019, fără a exista o consultare reală a Consiliul Superior al Magistraturii, doleanță care se pare că a fost asumată de către Guvern prin invitarea la negocieri și prin acceptarea în primă fază a unor revendicări, precum cea a separării carierei magistraților.
Care sunt efectele aprobării OUG 7?
Prim-Procuror Mihaela Apostol: Un efect de natură să afecteze activitatea unităților de Parchet se referă la dispozițiile referitoare la delegarea în funcții pentru care numirea se face de către președintele României, în condițiile în care procedurile efective de numire sunt de durată și presupun parcurgerea mai multor etape.
Avocat Tudor Duca: Printre efectele O.U.G. nr. 7/2019 se numără: reducerea de la 18 la 10 ani a vechimii necesare pentru accederea la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, echivalarea vechimii în funcția de procuror pentru judecătorii care doresc să acceadă la Înalta Curte de Casație și Justiție (condiție care încalcă principiul separării carierelor magistraților), posibilitatea numirii șefilor de parchete atât dintre procurori, cât și dintre judecătorii care au avut anterior funcția de judecător, interdicția ocupării funcțiilor de conducere de către procurori pe bază de delegare, includerea condiției bunei reputații la eliberarea din funcție.
Avantajează OUG 7 pe infractori? De ce?
Prim-Procuror Mihaela Apostol: Atâta vreme cât există instabilitate legislativă și magistrații nu se pot apleca asupra activităților curente cu maximă atenție, sigur că avantajează, în mod indirect, pentru că activitatea procurorului trebuie canalizată către activitățile obișnuite, nu să fie implicat în acțiuni de protest care consumă timp și energie.
Avocat Tudor Duca: Legile justiției, inclusiv modificarea survenită prin O.U.G. nr. 7/2019, sunt legi de organizare ale sistemului judiciar din România, care nu conțin norme de drept substanțial și care nu trebuie confundate cu legea de incriminare, respectiv Codul penal al României. Pe de altă parte, potrivit magistraților aflați în protest, actul normativ ar spori posibilitatea de imixtiune a puterii politice în activitatea justiției, prin numirile la conducerea parchetelor și a Inspecției Judiciare.
Cât de mult credeți că se tem cei din Guvern de numirea Laurei Codruţa Kovesi în funcția de procuror-șef al Parchetului European?
Prim-Procuror Mihaela Apostol: Nu am lucrat cu doamna Laura Codruța Kovesi dar, din informațiile pe care le dețin, din activitatea ei de până acum, am constatat că este un procuror cu experiență, care a fost în slujba profesiei până acum, din punctul meu de vedere nu i se pot aduce reproșuri. A militat pentru lupta anticorupție, a avut rezultate în această privință, și toate aceste rezultate conduc la o stare de temere în privința unora dintre persoane.
Avocat Tudor Duca: Întrucât Parchetul European urmează a se înființa în anul 2020, este prematur să apreciem în ce măsură numirea în funcția de procuror-șef a unui candidat din România ar avea consecințe asupra justiției și a puterii politice interne.
Ce atitudine ar trebui să ia Comisia Europeană în privința OUG 7?
Prim-Procuror Mihaela Apostol: Mă gândesc că ar putea face recomandări directe, nu doar în cadrul MCV, de altfel, asemenea recomandări s-au mai făcut, dar nu au fost luate în considerare până acum și cu alte ocazii în privința altor acte normative.
Avocat Tudor Duca: Mesajul Comisiei Europene pe tema adoptării O.U.G. nr. 7/2019 este unul critic, cu privire la maniera de adoptare a acesteia și scoate în evidență lipsa de consultare a sistemului judiciar, care pare a fi în contradicție cu recomandările transmise prin M.C.V. De asemenea, în cadrul acelorași s-a menționat și ideea instituirii unui mecanism independent de numire a procurorilor de rang înalt, pe baza unor criterii clare și transparente.
Care ar fi forma maximă de protest a magistraților?
Prim-Procuror Mihaela Apostol: O suspendare a activității în integralitatea ei.
Avocat Tudor Duca: Potrivit Legii dialogului social, categoriilor profesionale ale judecătorilor și procurorilor le este interzis a declara grevă. Potrivit aceleiași legi, greva se definește ca orice formă de încetarea colectivă și voluntară a lucrului într-o unitate și poate fi declarată numai pentru interese cu caracter profesional, economic și social ale angajaților. Așadar, din punctul de vedere al respectării legii, trebuie analizat cu maximă atenție dacă măsuri precum suspendarea programului de lucru al unor instanțe sau parchete pentru o serie de revendicări ce țin de parcursul profesional al magistraților nu se înscriu în definiția legală a grevei. De asemenea, nu este de neglijat că justiția constituie un serviciu public și că încetarea activității unei părți a acesteia este de natură să îl prejudicieze pe beneficiarul final, adică pe cetățean. Din acest punct de vedere, poate ar fi mai potrivite alte forme de protest ale magistraților, care să nu îngrădească accesul liber la justiție al cetățenilor.
Face cinste Iașului Tudorel Toader?
Prim-Procuror Mihaela Apostol: E o apreciere subiectivă, cu ani în urmă l-am apreciat ca fiind un bun profesor universitar, în prezent nu sunt de acord cu toate deciziile luate de dumnealui.
Avocat Tudor Duca: . Pentru municipiul Iași este important să aibă un număr cât mai mare de portofolii în Guvern, cum este normal pentru un mare centru al politicii românești (precum București, Cluj, Timișoara etc.). Ministerul Justiției este unul dintre cele mai importante și asta ar trebui să se reflecte în interesele fiecărui ieșean care interferează cu sfera juridicului.
Cum ați proceda dacă ați fi ministrul Justiției?
Prim-Procuror Mihaela Apostol: Cu siguranță, nu aș acționa ca o forță, nu aș lua decizii imperative și unilaterale, m-aș conforma normelor care impun consultări, cum e cazul situației ultimei ordonanțe de urgență, tocmai pentru păstrarea echilibrului constituțional, așa cum spuneam și la început.
Avocat Tudor Duca: Rezolvarea situației protestelor magistraților presupune diplomație și echilibru din partea ambelor părți, dar fără a se uita rolul specific al fiecăreia, respectiv de legiuitor secundar pentru Guvern (poate emite ordonanțe de urgență în domeniile indicate de Constituție) și de organ de aplicare a legii pentru magistrați. În afara unor mici excepții, a accepta de principiu faptul că magistrații pot negocia o lege cu emitentul acesteia este absurd și echivalent cu situația de neacceptat în care Guvernul ar pretinde din partea magistraților o anumită soluție într-un dosar.
