Gest generos cu intenții ascunse: Un instalator Apavital a înapoiat un portofel găsit pe stradă, dar a păstrat cardul și codul PIN pentru a retrage mii de lei de la ATM

0
12

Un gest care părea unul de omenie s-a transformat într-o înșelătorie bancară pentru care un angajat al Apavital S.A. a ajuns în fața instanței. Bărbatul a găsit un portofel pierdut, a mers la domiciliul proprietarului și i-a restituit actele, primind chiar și o recompensă de 50 de lei din partea mamei acestuia. Numai că instalatorul păstrase cardul bancar și plicul în care era notat codul PIN. A doua zi, a mers la bancomat și a retras 4.000 de lei în doar două minute.

Faptele s-au petrecut în iulie 2024, în zona localității Ciurea. Bărbatul și-a recunoscut integral vinovăția în fața anchetatorilor și a instanței. Tribunalul l-a condamnat la 2 ani și 10 zile de închisoare, cu suspendarea executării sub supraveghere pe o perioadă de trei ani. În plus, acesta trebuie să îi plătească victimei 7.000 de lei, reprezentând prejudiciul și costurile bancare, precum și cheltuieli judiciare către stat.

A găsit portofelul lângă o conductă de gaz, în timp ce era la serviciu

Totul a început în seara zilei de 5 iulie 2024. Victima se deplasase cu autoturismul din satul Podiș către localitatea Ciurea, pentru a face cumpărături la un magazin din zonă. La întoarcere, în jurul orei 22:00, a constatat că își pierduse portofelul.

În interior se aflau cartea de identitate, mai multe documente personale, un card de cumpărături emis de BRD Groupe Société Générale și un plic în care era trecut un cod PIN format din patru cifre.

Portofelul a fost găsit în aceeași zi, în zona străzii Firmelor din Ciurea, lângă o conductă de gaz. Cel care l-a descoperit era un bărbat angajat ca instalator la compania Apavital S.A., aflat în timpul programului de lucru.

Potrivit motivării instanței, acesta a observat atât documentele de identitate, cât și cardul bancar și plicul cu cele patru cifre.

„În cursul zilei de 05.07.2024 a găsit în zona străzii Firmelor din localitatea Ciurea, lângă o conductă de gaz un portofel, iar lângă portofel era cartea de identitate emisă pe numele persoanei vătămate, documente personale şi mai multe carduri. Inculpatul a constatat că documentul de identitate îi aparţine persoanei vătămate, precum şi faptul că în portofel se afla un card BRD, un plic care conţinea un cod de patru cifre despre care a presupus că reprezintă codul PIN. Ulterior, în aceeaşi zi, inculpatul s-a deplasat la locul de muncă (în luna iulie 2024, inculpatul era angajat ca instalator în cadrul APAVITAL SA) având asupra sa bunurile pierdute.”

A restituit portofelul, dar a păstrat cardul și codul PIN

După încheierea programului de lucru, în jurul orelor 16:15–16:30, instalatorul s-a deplasat la adresa trecută în cartea de identitate a proprietarului.

A ajuns la apartament și a fost întâmpinat de mama victimei. Bărbatul i-a înmânat portofelul, actele de identitate și celelalte documente personale, lăsând impresia că a făcut un gest de responsabilitate și corectitudine.

Femeia i-a mulțumit și i-a oferit 50 de lei drept recompensă pentru că s-a deplasat până la domiciliu pentru a restitui bunurile.

În realitate, instalatorul păstrase cardul bancar BRD și plicul în care se afla codul PIN. Astfel, deși familia victimei credea că bunurile au fost recuperate, bărbatul avea în continuare la dispoziție instrumentul de plată și informațiile necesare pentru a-l utiliza.

Instanța a considerat că această conduită demonstrează intenția inculpatului de a obține un folos material. Acesta nu a restituit cardul, deși știa cui îi aparținea, ci l-a păstrat pentru a-l folosi ulterior.

A retras 4.000 de lei în două minute, apoi a mai încercat să scoată bani

A doua zi, pe 6 iulie 2024, în jurul orei 17:00, instalatorul s-a deplasat la un bancomat BRD amplasat în exteriorul magazinului Carrefour Market, de pe Bulevardul Dacilor.

Folosind cardul și codul PIN păstrate fără drept, a efectuat două retrageri succesive de numerar. Prima a avut loc la ora 17:09 și a fost în valoare de 1.000 de lei. Un minut mai târziu, la ora 17:10, a retras încă 3.000 de lei.

În total, bărbatul a obținut 4.000 de lei din contul victimei în aproximativ două minute.

Nu s-a oprit însă la aceste operațiuni. Între orele 17:53 și 17:55, acesta s-a deplasat la un alt bancomat, amplasat la sediul unei societăți comerciale de pe strada Calea Chișinăului, unde a încercat de încă trei ori să retragă bani. Toate cele trei operațiuni au fost respinse.

Banca a alertat victima. Instalatorul a recunoscut că a retras banii

Planul bărbatului a fost întrerupt după ce banca a semnalat tranzacțiile neobișnuite. Reprezentanții BRD au contactat victima pentru a verifica dacă aceasta efectuase cele două retrageri, în valoare totală de 4.000 de lei.

Persoana vătămată a negat că ar fi realizat operațiunile și a solicitat blocarea imediată a cardului.

În paralel, mama sa i-a povestit că bărbatul care îi adusese actele de identitate se recomandase drept angajat al companiei Apavital. Informația a fost importantă pentru identificarea celui care folosise cardul.

Prin intermediul unui martor, fost administrator al unui spațiu de joacă unde instalatorul locuise anterior cu chirie, victima a reușit să obțină numărul de telefon al acestuia.

A urmat un apel telefonic în care proprietarul cardului l-a confruntat direct. Potrivit declarației date în dosarul penal, bărbatul a recunoscut că el retrăsese banii și a promis că va restitui suma, inclusiv dobânda aferentă.

„Persoana vătămată a fost contactată telefonic şi de mama acesteia care i-a relatat că la uşa apartamentului a venit un bărbat care i-a spus că a găsit portofelul şi cartea de identitate, iar în urma verificărilor efectuate a aflat că se numeşte inculpatul şi că acesta lucrează la Apavital. În urma apelului telefonic efectuat, persoana vătămată a vorbit cu inculpatul, acesta recunoscând că el este cel care i-a retras banii de pe cardul BRD întrucât alături de card avea şi codul PIN şi şi-a luat angajamentul că în două luni îi va achita toţi banii, inclusiv dobânda aferentă.”

Imaginile de la bancomate și declarațiile martorilor au contribuit la anchetă

În cadrul cercetărilor, anchetatorii au administrat mai multe categorii de probe pentru a stabili cu exactitate modul în care au fost comise faptele.

Au fost analizate declarațiile victimei, ale mamei acesteia și ale martorului care a ajutat la identificarea și contactarea inculpatului. De asemenea, au fost solicitate documente de la BRD Groupe Société Générale, inclusiv adresa nr. 261 din 26 iulie 2024 și extrasul aferent cardului de credit.

Acestea au confirmat cele două retrageri reușite, în valoare totală de 4.000 de lei, dar și cele trei încercări ulterioare de extragere a unor sume suplimentare.

Anchetatorii au obținut și înregistrările camerelor de supraveghere de la bancomatele din zona Carrefour Market și de pe strada Calea Chișinăului. Imaginile au surprins prezența unei persoane care purta șapcă în apropierea bancomatelor.

Materialele video au fost analizate inclusiv prin intermediul aplicației Neoface Watch, însă raportul criminalistic a arătat că rezoluția și calitatea înregistrărilor nu au permis identificarea facială automată a persoanei.

În aceste condiții, recunoașterea faptelor de către inculpat, declarațiile martorilor și documentele bancare au avut un rol important în stabilirea situației de fapt.

Trei infracțiuni pentru care a fost condamnat

Instanța nu a tratat cazul ca pe o simplă utilizare neautorizată a unui card bancar. Judecătorii au reținut trei infracțiuni distincte, săvârșite în concurs real.

Prima este însușirea bunului găsit sau ajuns din eroare la făptuitor, prevăzută de art. 243 alin. (1) din Codul penal. Aceasta vizează păstrarea cardului găsit și folosirea lui ca și cum ar fi fost un bun propriu, în locul restituirii către proprietar sau al predării către autorități, în condițiile legii.

A doua infracțiune este accesul ilegal la un sistem informatic, prevăzut de art. 360 alin. (1), (2) și (3) din Codul penal, în formă continuată. Instanța a avut în vedere cele două retrageri reușite și cele trei încercări ulterioare de a accesa bancomatele folosind cardul și codul PIN fără acordul titularului.

A treia infracțiune este efectuarea de operațiuni financiare în mod fraudulos, prevăzută de art. 250 alin. (1) din Codul penal, tot în formă continuată. Aceasta se referă la utilizarea instrumentului de plată electronică fără consimțământul titularului, în scopul obținerii unor sume de bani.

Judecătorii au stabilit că inculpatul a acționat cu intenție directă, cunoscând faptul că nu avea dreptul să utilizeze cardul și că banii aparțineau altei persoane.

În motivarea hotărârii, instanța a explicat de ce a considerat că intenția infracțională a fost una clară:

„Sub aspectul laturii subiective, instanţa constată că inculpatul a acţionat cu vinovăţie în modalitatea intenţiei directe, întrucât a prevăzut rezultatul faptei sale – şi anume obţinerea unor sume de bani – prin recunoașterea că a restituit doar portofelul ce conţinea documente personale, fără a înapoia şi cardul bancar, cu intenţia de a-l folosi ulterior şi de a-şi procura un folos material.”

Cele trei infracțiuni au fost reținute în condițiile concursului real, potrivit art. 38 alin. (1) și (2) din Codul penal.

A invocat probleme financiare și locative. Instanța a ținut cont de lipsa antecedentelor penale

În fața anchetatorilor și ulterior în fața judecătorilor, bărbatul și-a recunoscut în totalitate faptele. Acesta a explicat că se confrunta cu o situație locativă și financiară precară și că a fost tentat de posibilitatea obținerii rapide a unor bani.

Problemele personale nu au înlăturat însă răspunderea penală. Instanța le-a analizat alături de celelalte circumstanțe care au caracterizat atât fapta, cât și persoana inculpatului.

Judecătorii au reținut că acesta nu avea antecedente penale, era angajat cu contract de muncă, avea o familie și un copil minor în întreținere și a manifestat o atitudine sinceră și cooperantă pe parcursul procesului penal.

De asemenea, a contat faptul că inculpatul a restituit documentele personale ale victimei și că a recunoscut faptele, inclusiv în cadrul procedurii judiciare.

La termenul din 24 iunie 2026, acesta a solicitat judecarea cauzei prin procedura recunoașterii învinuirii, prevăzută de art. 375 din Codul de procedură penală.

Admiterea cererii a atras reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă, potrivit art. 396 alin. (10) din Codul de procedură penală.

Pentru fiecare dintre cele trei infracțiuni, instanța a stabilit pedepse distincte:

  • 1 lună de închisoare pentru însușirea bunului găsit;
  • 1 an și 6 luni de închisoare pentru efectuarea de operațiuni financiare în mod fraudulos;
  • 1 an și 6 luni de închisoare pentru acces ilegal la un sistem informatic.

Astfel, la pedeapsa cea mai grea, de un an și șase luni de închisoare, a fost adăugat sporul obligatoriu de o treime din totalul celorlalte pedepse, respectiv șase luni și zece zile.

În final, inculpatul a primit o pedeapsă rezultantă de 2 ani și 10 zile de închisoare.

Tribunalul a apreciat că scopul educativ și preventiv al pedepsei poate fi atins și fără executarea efectivă a acesteia în penitenciar. În consecință, a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pentru un termen de trei ani, în baza art. 91 și art. 92 din Codul penal.

Pe lângă pedeapsa penală, instanța a soluționat și latura civilă a dosarului, admițând pretențiile persoanei vătămate.

Astfel, inculpatul a fost obligat să achite 7.000 de lei cu titlu de despăgubiri materiale. Suma este compusă din cei 4.000 de lei retrași de la bancomat și încă 3.000 de lei, reprezentând dobânzi și comisioane bancare generate de operațiunile frauduloase.

0 0 votes
Article Rating

Abonează-te
Anunță-mă
0 Comments
cele mai vechi
cele mai noi cele mai votate