Procurorii DIICOT au extins urmărirea penală în dosarul Nordis, în care au fost reţinute 11 persoane, între care Laura Vicol, fost deputat PSD, şi soţul său, omul de afaceri Vladimir Ciorbă, pentru mai multe infracţiuni grave, printre care constituirea unui grup infracţional organizat, delapidare cu consecinţe deosebit de grave, spălare a banilor, evaziune fiscală şi înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave. Potrivit DIICOT, măsura îi vizează pe administratorii unui grup de firme, inculpaţi în cauză, precum şi patru societăţi comerciale, toate urmărite penal, pentru înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, în cazul unor acte materiale noi. Astfel, afirmă procurorii DIICOT, 50 de noi plângeri au fost făcute de 109 păgubiţi, prejudiciul suplimentar depăşind 42 de milioane de lei, 14 milioane de euro şi 17.000 de dolari.
Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) informează că, în continuarea activităţilor de urmărire penală efectuate în cauza privind infracţiunile de constituire a unui grup infracţional organizat, delapidare cu consecinţe deosebit de grave, spălare a banilor, evaziune fiscală, înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave şi stabilirea cu rea-credinţă de către contribuabil a impozitelor, taxelor sau contribuţiilor, având ca rezultat obţinerea, fără drept, de rambursări, restituiri sau compensări de la bugetul general consolidat, toate în formă continuată, la data de 18 august 2026, procurorii Structurii Centrale a DIICOT au dispus extinderea urmăririi penale.
Potrivit sursei citate, măsura vizează administratorii unui grup de societăţi, inculpaţi în cauză, precum şi patru societăţi comerciale, toate urmărite penal, pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, în cazul unor acte materiale noi.
„Extinderea urmăririi penale are la bază 50 de noi plângeri penale, formulate de 109 persoane vătămate, prejudiciul suplimentar fiind de peste 42.000.000 de lei, 14.000.000 de euro şi 17.000 de dolari”, precizează procurorii DIICOT.
De asemenea, procurorii au dispus extinderea urmăririi penale pentru o infracţiune distinctă de înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, ca urmare a plângerii formulate de o societate comercială, în acest caz fiind reclamat un prejudiciu de aproximativ 7.000.000 de lei.
În 4 februarie 2025, 11 persoane, între care Laura Vicol (fost deputat PSD) şi soţul său, omul de afaceri Vladimir Ciorbă, au fost reţinute pentru săvârşirea infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat, delapidare cu consecinţe deosebit de grave, spălare a banilor, evaziune fiscală, înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, stabilirea cu rea-credinţă de către contribuabil a impozitelor, taxelor sau contribuţiilor, având ca rezultat obţinerea, fără drept, a unor sume de bani cu titlu de rambursări sau restituiri de la bugetul general consolidat ori compensări datorate bugetului general consolidat, toate în formă continuată.
În ziua următoare, Poliţia Română anunţa că în dosarul Nordis a fost dispusă măsura sechestrului asigurător asupra a 201 imobile – apartamente şi case -, cinci spaţii comerciale, 22 de terenuri, 11 autoturisme, părţi sociale şi acţiuni. De asemenea, au fost blocate 48 de conturi bancare deschise pe numele unor persoane fizice şi juridice.
Zece zile mai târziu, omul de afaceri Vladimir Ciorbă şi soţia sa, Laura Vicol, scăpau de arestul preventiv, ca urmare a deciziei ICCJ, care le-a admis contestaţiile şi a decis plasarea lui Ciorbă sub control judiciar, în timp ce în cazul Laurei Vicol, instanţa nu a mai stabilit nicio altă măsură preventivă. Toţi cei plasaţi în arest au fost puşi în libertate, alături de Ciorbă, alţi trei inculpaţi aflându-se sub control judiciar pentru 60 de zile.
La momentul respectiv, cauza a fost judecată în complet de divergenţă, înregistrându-se şi o opinie separată, a judecătoarei Elena Barbu, care propusese arest la domiciliu pentru trei dintre inculpaţi, inclusiv pentru Laura Vicol.
În octombrie 2025, DIICOT anunţa că în dosarul Nordis erau 700 de plângeri şi 850 de păgubiţi, prejudiciul pentru înşelăciune fiind estimat la aproape 75 de milioane de euro.
Potrivit legii votate în 12 noiembrie 2025 de plenul Camerei Deputaţilor, în calitate de for decizional, procentul maxim din preţul total pe care dezvoltatorul imobiliar îl poate solicita ca avans este limitat în funcţie de stadiul construcţiei, şi anume 15% la încheierea promisiunii de vânzare/promisiunii de cumpărare/promisiunii bilaterale de vânzare – cumpărare, 25% la finalizarea structurii de rezistenţă, 25% la finalizarea lucrărilor de instalaţii.
