Fost procuror al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și fost consilier al ministrului Justiției, Liviu Drăgănescu, susține că actuala situație politică trebuie analizată exclusiv prin prisma Constituției și apreciază că, după retragerea încrederii acordate Guvernului de către Parlament, procedura constituțională nu a fost respectată.
În analiza intitulată Criza și Constituția, juristul pornește de la interpretarea prevederilor Legii fundamentale referitoare la încetarea mandatului Guvernului și la statutul membrilor Executivului.
„O analiză obiectivă a prevederilor legii fundamentale în privința noțiunilor de încetare a mandatului Guvernului ca urmare a retragerii de către Parlament a încrederii acordate și încetarea funcției de membru al Guvernului ne conduce astăzi la ideea că există egalitate juridică din punct de vedere al consecințelor juridice între încetarea mandatului și încetarea funcției de membru al Guvernului, în temeiul retragerii de către Parlament a încrederii acordate, coroborând art. 110 alin. (2), teza I, cu art. 106 din Constituția României”, afirmă Liviu Drăgănescu.
Pornind de la această interpretare, fostul procuror consideră că atribuțiile președintelui erau clar stabilite de Constituție.
„În situația actuală ar fi trebuit ca Președintele României, în temeiul art. 107 alin. (3) din Constituția României, să desemneze un alt membru al Guvernului ca prim-ministru interimar”, susține acesta.
Autorul explică faptul că mecanismul interimatului este deja prevăzut de Legea fundamentală și că acesta nu lasă loc unor interpretări diferite.
„Prevederile art. 107 alin. (3) din legea fundamentală se aplică în mod corespunzător și celorlalți membri ai Guvernului, la propunerea primului-ministru, pentru o perioadă de cel mult 45 de zile”, se arată în analiză.
În continuare, Liviu Drăgănescu formulează una dintre concluziile centrale ale studiului său juridic.
„Așadar, Președintele României trebuia să desemneze un alt membru al Guvernului ca premier interimar, până la formarea noului Guvern”, afirmă fostul magistrat.
Analiza merge însă mai departe și susține că nerespectarea acestei proceduri are consecințe asupra modului în care funcționează Executivul.
„Ilie Bolojan, evident, nu a fost desemnat ca premier interimar, guvernul funcționând în afara normelor constituționale”, apreciază Liviu Drăgănescu.
În opinia sa, situația poate fi încă remediată prin aplicarea dispozițiilor constituționale.
„În consecință, Președintele României poate numi dintre membrii Guvernului un alt premier interimar”, mai spune fostul procuror.
Totodată, analiza indică și o posibilă soluție instituțională pentru clarificarea interpretării Constituției.
„De asemenea, ar mai fi posibilă și sesizarea Curții Constituționale, de către Președintele Camerei Deputaților, cu un conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Parlament, care a retras încrederea acordată Guvernului”, afirmă autorul.
Liviu Drăgănescu își fundamentează analiza pe experiența acumulată în aproape trei decenii de activitate în domeniul juridic. A fost procuror la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, unde a reprezentat Ministerul Public inclusiv în cauze aflate pe rolul Curții Constituționale, ulterior fiind formator al Institutului Național al Magistraturii și al Școlii Naționale de Grefieri.
În perioada ianuarie 2025 – mai 2026 a ocupat funcția de consilier al ministrului Justiției, coordonând activitatea unor direcții din minister și participând la elaborarea unor proiecte legislative, precum și la reuniuni europene și internaționale în domeniul justiției.
Prin analiza Criza și Constituția, fostul procuror aduce în spațiul public o interpretare juridică asupra efectelor retragerii încrederii acordate Guvernului de către Parlament și asupra obligațiilor constituționale care, în opinia sa, reveneau autorităților statului în această etapă. Concluziile sale reprezintă o opinie de specialitate și se înscriu în dezbaterea juridică privind interpretarea și aplicarea dispozițiilor Constituției în actualul context politic.
