RUBRICA DE PAMFLET: Aici adevărul se spune prin strâmbături, iar politica se măsoară în hohote de râs. Personajele sunt fictive, chiar dacă par luate de pe Facebook-ul de ieri. Lectura se face pe proprie răspundere, fără promisiuni goale și fără blocaje de umor!
Pamflet de mahala politică, într-un act și mai multe volume de rât
PERSOANELE:
NEA BORDEA: Parlamentar de viță, orator de barieră, om cu pretenții de condei și mușchi de comisie parlamentară.
NEPOTU LU MĂ-SA: Gazetar de ocazie la 7 Est, pamfletar de viță moale, dar imun la concurență.
MIĂIȚĂ CEL MILOS: Premarele urbei, protectorul sărmanilor.
Scena I: La redacția 7 Est, sub o salcie plângătoare de caniculă
NEA BORDEA (cu o foaie de dactilografiat în mână, transpirat, cu gulerul descheiat și ochii bulbucați de importanță):
Nu se mai poate, monșer! Justiție? Canci! Egalitate? Mofturi! Păi vine un neica-nimeni, un picioci, un… un Nepot al mămichii, și-mi calcă mie pe moșia literară? Păi eu, Nea Bordea, alesul neamului, trimisul națiunii în emiciclu, să las un neghiob să mănânce pâinea pamfletului la 7 Est? Păi ce, el știe ce-i aia stilul? Ia auzi aci ce-i scriu eu premarelui Miăiță cel Milos, ca să-i arăt eu lui Nepotu cum se dă la gioale în presă!
(Își drege vocea ca un orator de bodegă din mahalaua Moșilor):
Băi, Miăiță, Milosule! Te crezi mare scofală pe scaunul de la primărie, da’ ești un… un mare generator de promisiuni deșarte și un consumator de fonduri fără fund! Te-ai dat milos, dar ești fioros cu bugetul! Te somez, stimabile, să revii la sentimente mai urbane, că te mănâncă alegătorul ca molia!
NEPOTU LU MĂ-SA (stă crăcănat pe un scaun de paie, mănâncă liniștit dintr-o gogoașă plină de zahăr pudră și nu schițează niciun gest):
…Mda. Adânc, Nea Bordea. Foarte adânc. Aproape că m-ai atins la corazon.
NEA BORDEA (înfoiat ca un curcan de Crăciun, dând cu pumnul în masă):
Te-am spart, ai? Îți iau pâinea de la gură! Te las fără rubrică! Păi pamfletul tău e apă de ploaie pe lângă acidul meu sulfuric! Miăiță tremură deja în chiloți de frica condeiului meu de deputat!
NEPOTU (scuturându-și pudra de pe vestă, cu o flegmă olimpică):
Nea Bordea, tată… ești monument de umor, dar fără să vrei. Pamfletul matale are talentul unui proces-verbal de la secția de miliție. Pâinea mea de la 7 Est e mai sigură ca pensia dumitale specială. Lovisești ca un topor de lemn: zgomot mult, așchii deloc. Scrie, neică, scrie… că mie-mi crește tirajul pe seama neputinței matale! Miăiță cel Milos chiar mi-a dat mesaj: a zis că dacă mai scrii tu un pamflet, ne mai dă o subvenție la ziar, de milă!
NEA BORDEA (stupefiat, privind foaia de hârtie ca pe un OZN):
Cum?! Adică n-are… venin? N-are… metaforă? Curat murdar! Ghineș, adu un șperț, că ne-a bătut proza vieții!
CORTINA, STIMABILE!!!
