Un raport al Curții de Conturi pulverizează imaginea de „aeroport-model” construită în jurul RA Aeroportul Iași și scoate la iveală un mecanism administrativ scăpat de sub control – audit intern aproape inexistent, contracte gestionate defectuos, bunuri „dispărute” la inventar și proceduri esențiale lipsă. Auditorii vorbesc despre abateri grave de la legalitate, controale făcute doar pe hârtie și o instituție care administrează zeci de milioane de lei fără reguli clare și fără mecanisme reale de verificare. De la penalități neîncasate și chiriași favorizați, până la haos contabil și vulnerabilități majore în gestionarea patrimoniului public, raportul descrie un sistem în care reacțiile au apărut abia după intervenția Curții de Conturi. Conducerea aeroportului nu a contestat concluziile și a fost obligată să promită măsuri urgente de remediere.
Curtea de Conturi zguduie Aeroportul Iași – haos administrativ, control intern „pe hârtie” și contracte gestionate defectuos. Un nou raport al Curții de Conturi a României aruncă în aer imaginea de eficiență și profesionalism afișată în ultimii ani de RA Aeroportul Iași. Documentul oficial, aprobat de Plenul Curții de Conturi prin Hotărârea nr. 349 din aprilie 2026, scoate la iveală un șir de disfuncționalități administrative, contabile și manageriale care ridică serioase semne de întrebare asupra modului în care este gestionată una dintre cele mai importante infrastructuri publice din Moldova.
Concluzia auditorilor este fără echivoc – auditul a primit o „concluzie modificată cu rezerve”, ceea ce în limbaj instituțional înseamnă că au fost identificate abateri semnificative de la legalitate.
Deși conducerea aeroportului a încercat să remedieze o parte dintre probleme în timpul controlului, raportul descrie un sistem intern vulnerabil, proceduri incomplete, controale inexistente și o cultură administrativă în care obligațiile legale au fost tratate superficial de către managerul Romeo Vatră și acoliții săi.
Penalități uitate, bani neîncasați și contracte cu firme de casă lăsate fără garanții
Una dintre cele mai grave constatări vizează modul în care aeroportul și-a gestionat propriile venituri. Auditorii au descoperit că RA Aeroportul Iași nu a calculat și nu a urmărit încasarea penalităților de întârziere pentru chiriașii care nu și-au achitat obligațiile contractuale la timp. Este vorba despre mai multe contracte de închiriere semnate încă din 2011, 2013 și 2015 și aflate în derulare și azi.
Suma constatată oficial este de 11.101 lei, aparent modestă pentru un aeroport cu venituri de zeci de milioane, însă problema reală este alta: lipsa totală a mecanismelor de control. Curtea de Conturi avertizează explicit că această practică „încurajează nerespectarea termenelor de plată” și afectează fluxul de venituri al regiei.
Mai grav, auditorii au constatat că mai multe contracte de închiriere aflate în derulare nu conțineau garanții actualizate pentru protejarea patrimoniului public. Cu alte cuvinte, aeroportul a permis utilizarea unor spații și bunuri fără a se asigura că eventualele prejudicii sau neplăți pot fi acoperite.
Contracte vechi de peste un deceniu funcționau încă fără adaptare la legislația intrată în vigoare în 2019 prin Codul Administrativ. Printre firmele menționate în raport se numără SC Nyaka Fruits SRL, firmă controlată de căte Alexandru Dumitru Meiu, cumătrul lui Marius Bodea, fost director al Aeroportului Iași, care deține spații comerciale în incinta aeroportului, în formă continuă, de 14 ani încoace, dar și ROMATSA. O altă firmă din siajul liberalului Romeo Vatră, menționată în raport, este SC Eurospeed SRL, o firmă abonată la contracte cu statul. Firma controlată de Dan Pavăl, vărul primarului din Dumbrăveni, a derulat în trecut, la nivelul Iașului mai multe contracte de milioane de lei cu câteva instituții publice, printre care DRDP Iași, pentru mentenanță, piese de schimb și servicii de reparații pentru autoutilitarele și echipamentele DRDP Iași. Firma a intrat și în atenția procurorilor DNA, într-un dosar de evaziune legat de contractele cu CNADNR.
Standuri de presă și bunuri găsite ulterior prin aeroport , “dispărute” la inventar
Poate cea mai spectaculoasă constatare din raport privește inventarierea patrimoniului. La inventarul anual pentru 2024, aeroportul a raportat lipsuri în gestiune de peste 30.000 de lei – 20 de standuri de presă, aparate electrocasnice și alte bunuri de inventar nu au fost găsite. Șocant este faptul că nimeni nu a analizat cauzele dispariției bunurilor, nu s-au identificat responsabili și nu s-au propus măsuri concrete.
Ulterior, în timpul auditului, conducerea aeroportului a dispus o nouă verificare, iar bunurile „dispărute” au fost găsite în perimetrul aeroportului. Explicația oficială frizează absurdul birocratic – inventarierea ar fi fost îngreunată de „numărul mare de repere” și de suprafața extinsă a terminalului. Cu alte cuvinte, bunurile existau, dar nimeni nu știa exact unde sunt.
Pentru o infrastructură strategică în care securitatea și trasabilitatea bunurilor ar trebui să fie reguli de bază, episodul relevă o lipsă profundă de organizare internă.
Contabilitate făcută greșit – obiecte de câteva zeci de lei trecute ca mijloace fixe
Raportul Curții de Conturi mai evidențiază erori contabile elementare. Mai multe bunuri cu valori între 33 de lei și 2.429 de lei au fost înregistrate drept active fixe corporale, deși legea impunea evidențierea lor ca obiecte de inventar.
Deși eroarea a fost corectată în timpul auditului, concluzia auditorilor este dură – informațiile financiar-contabile au fost raportate eronat, afectând „imaginea fidelă” a patrimoniului și situației financiare. În esență, Curtea de Conturi spune că evidența contabilă a aeroportului nu reflecta corect realitatea.
Sistem de control intern aproape inexistent
Dacă problemele financiare și contabile sunt grave, concluziile privind controlul intern sunt devastatoare. Curtea de Conturi afirmă explicit că, deși aeroportul susținea oficial că dispune de un sistem funcțional de control managerial, realitatea descoperită în audit demonstrează contrariul.
Auditorii au identificat lipsa unor proceduri fundamentale, fiind vorba despre faptul că nu exista o procedură privind prevenirea fraudei și corupției, nu existau reguli clare pentru stabilirea salariilor și sporurilor, nu exista o procedură pentru acordarea indemnizațiilor directorilor și membrilor Consiliului de Administrație și nu existau reguli clare privind gestionarea litigiilor și provizioanelor financiare.
Practic, într-o instituție publică cu zeci de milioane de lei buget anual, numeroase decizii administrative și financiare erau luate fără proceduri clare și fără trasabilitate internă.
Audit intern „inexistent” în 2024
Una dintre cele mai severe concluzii privește auditul public intern. Curtea de Conturi constată că, în anul 2024, activitatea de audit intern nu și-a îndeplinit rolul legal și practic nu a funcționat conform normelor.
Aeroportul Iași nu a organizat eficient această activitate, iar mecanismele de verificare internă au fost practic absente. Abia în noiembrie 2024, după ocuparea unor posturi vacante, a început organizarea structurii de audit intern.
Consecința directă, spun auditorii, este incapacitatea instituției de a identifica la timp riscurile, vulnerabilitățile și deficiențele de management.
Control financiar fără plan anual. Verificări făcute fără strategie
Raportul mai arată că activitatea de control financiar de gestiune nu s-a desfășurat pe baza unui program anual de control, așa cum cere legea. Cu alte cuvinte, verificările interne erau realizate fără o strategie clară, fără priorități și fără o planificare riguroasă.
Pentru o instituție care administrează infrastructură critică și milioane de euro în investiții și servicii, o asemenea lipsă de disciplină administrativă este extrem de gravă.
159 de angajați, zeci de milioane de lei și un sistem administrativ vulnerabil
În 2024, RA Aeroportul Iași a avut cheltuieli totale de aproape 70 de milioane de lei, 159 de angajați, venituri majoritare din servicii aeronautice și venituri importante din chirii și exploatarea infrastructurii. Cu toate acestea, Curtea de Conturi descrie un aparat administrativ în care procedurile lipsesc, controalele sunt incomplete, iar monitorizarea internă este deficitară.
Un detaliu esențial apare la finalul documentului și anume acela că, conducerea RA Aeroportul Iași nu a contestat constatările Curții de Conturi. Potrivit minutei de conciliere, nu au existat puncte de vedere divergente între echipa de audit și reprezentanții aeroportului.
Mai mult, instituția și-a asumat implementarea măsurilor impuse și a transmis un plan oficial de remediere. Termenul limită stabilit pentru implementarea principalelor recomandări este 15 octombrie 2026.
O problemă mai mare decât sumele constatate
Dincolo de valorile relativ reduse ale unor abateri financiare, raportul Curții de Conturi indică un management dezastruos.
Problema nu pare să fie doar cea a unor penalități neîncasate sau a unor standuri de presă rătăcite prin terminal. Raportul descrie, de fapt, un model de management în care controlul intern funcționează incomplet, procedurile lipsesc, iar reacțiile apar doar după intervenția auditorilor externi.
Într-un context în care Aeroportul Iași a devenit în ultimii ani un simbol al dezvoltării regionale și un motor economic major pentru nord-estul țării, concluziile Curții de Conturi creionează un mod anarhic în care sunt administrate resursele publice și ilustrează o crasă lipsă de eficiență a guvernanței din jurul aeroportului.
