Sub masca dezvoltării imobiliare, familia Marian, imobiliarii cae controlează firma Consrucții Unu, a construit un tipar care lasă în urmă mai degrabă ruine decât clădiri: lucrări fără autorizație, demolări ilegale, proiecte modificate din pix, vecini cu case crăpate sau afaceri distruse și procese care se întind pe parcursul a mai mulți ani. De la șantierul ANL de pe Smârdan, unde locuințele din vecinătate au luat-o la vale, la halele de pe Socola, unde pereții de la Jumbo s-au prăbușit peste angajați și clienți, iar firma Rodotex a fost prejudiciată cu 400 mii de euro, și până la PUZ-ul „de aur” din Moara de Foc, unde regulile urbanismului par opționale, apar aceleași nume, aceleași firme și aceeași metodă. Profitul este mutat rapid printr-o rețea de societăți controlate de familie, iar prejudiciile rămân pe firme fără bani, bune doar de executat scriptic. Autoritățile constată, amendează și „cer intrarea în legalitate”, dar clădirile nu sunt reparate, despăgubirile nu sunt plătite, iar milioane de euro se evaporă. În urma Construcții Unu și a ecosistemului de firme satelit rămân pereți fisurați, utilaje distruse, oameni păgubiți, totul sub privirea îngăduitoare a corupților din instituțiilor statului
În Iași, există dezvoltatori imobiliari care construiesc și există alții care dărâmă. La propriu. Familia Marian, cu firma-fanion Construcții Unu, pare să fi perfecționat un model de business în care construirea și demolarea ilegală, distrugerea proprietăților vecine și mutarea banilor între firme-căpușă sunt urmate de un singur lucru sigur – nu plătesc niciodată despăgubiri.
În spatele șantierelor controversate din oraș, de la ANL-urile din Smârdan, la halele de pe Socola și până la parandărăturile din zona Moara de Foc – Păcurari, apar aceleași nume, aceleași firme, aceleași metode, respectiv lucrări fără autorizație, încălcări flagrante ale proiectelor aprobate, distrugeri ale clădirilor vecine, procese tergiversate ani la rând și bani mutați dintr-o firmă în alta, pentru ca prejudiciile să rămână fără vinovat solvabil.
Banii lui „taticu’”, mutați la umbră
Pe hârtie, Construcții Unu este controlată de Alexandru Marian. În realitate, în jurul acestei firme gravitează un ecosistem de societăți administrate sau deținute de fiul și nora sa – Călin Marian și Mădălina Ramona Marian: DAZZ GROUP SRL, MERKER TECH SRL, HARTMANN TECH SRL, AGORA SOLUTIONS SRL, KARL MAAS SRL sau ZETA NBDR SRL.
Surse din piața imobiliară și documente comerciale arată că aceste firme au rulat afaceri imobiliare greu de urmărit, cu capital provenit din zona Construcții Unu, exact în perioada în care societatea-mamă este implicată în procese cu prejudicii de sute de mii sau milioane de euro.
Modelul este simplu – profiturile sunt externalizate iar riscurile rămân pe firmele care urmează să fie executate.
Pe Smârdan, casele o iau la vale, ANL-ul merge înainte
La șantierul ANL de pe strada Smârdan, unde Construcții Unu este antreprenor, proprietarii din vecinătate reclamă că locuințele le-au fost destabilizate. Casele s-au deplasat, pereții sunt crăpați, iar unele imobile sunt deja parțial distruse.
În loc de consolidări și despăgubiri, oamenii s-au ales cu procese interminabile, în care avocații familiei Marian cer amânări, expertize noi și reexpertize, în timp ce imobilele continuă să se degradeze.
Socola 27E–27F: demolare ilegală, pereți prăbușiți peste oameni, prejudicii de milioane de euro
Cazul de pe bulevardul Socola, imobilele 27E și 27F, parte din fostele hale industriale de la Țesătura, este unul dintre cele mai grave episoade documentate.
Aici, firmele familiei Marian au demolat fără autorizație, destabilizând o clădire comună cu alți proprietari. În timpul demolării, „din greșeală”, un excavator a dărâmat zidul comun cu magazinul Jumbo. Peretele s-a prăbușit în interiorul magazinului, peste angajați și clienți.
O altă victimă a familiei Marian este sediul firmei Rodotex. După demolările și intervențiile făcute de firmele familiei Marian, pereții spațiilor Rodotex sunt fisurați, clădirea se zguduie la fiecare vehicul greu de pe bulevard, parte din fațade s-au prăbușit, apa se infiltrează în pereți, parte din utilajele industriale au fost distruse, iar conductele au înghețat, pentru că un perete a rămas efectiv „în aer”. Administratorii firmei Rodotex au estimat prejudiciile undeva la 300–400 de mii de euro.
”Au încercat să modifice destinația din hală industrială în cabinete medicale și spații comerciale și au tăiat stâlpii de susținere. În urma intervenției lor cu buldozerele, au crăpat pereții spațiilor noastre de producție, una dintre fațade a căzut, peretele interior face condens, curge apa în spații, două utilaje s-au bușit și au înghețat conductele. Tot în urma lucrărilor făcute de ei, un perete de 5 metri s-a prăbușit în depozitul Jumbo, peste angajați. Chiar și după sistarea lucrărilor de către Poliția Locală, ei au continuat șantierul. Avem procese-verbale ale executorului judecătoresc care constată distrugerile. Vorbim de prejudicii de 300–400 de mii de euro aduse numai firmei noastre”, a declarat Florin Dobrea, administratorul Rodotex.
Există cel puțin trei procese-verbale ale executorului judecătoresc care constată distrugerile.
Autoritățile confirmă lucrări fără autorizație, afacerile ilegale continuă
Pe 6 iunie 2025, Poliția Locală Iași confirmă oficial că lucrările de pe Socola au fost executate fără autorizație de construire, fiind aplicate sancțiuni conform Legii 50/1991. Măsura dispusă a fost intrarea în legalitate, un artificiu administrativ la care apelează toți infractorii imobiliari, sau aducerea imobilului la forma inițială.
Pe 30 iulie 2025, instituția revine cu un nou răspuns, reconfirmând situația și precizând că aspectele sesizate sunt reale și deja sancționate. Cu toate acestea, clădirile distruse nu au fost reparate, iar despăgubirile lipsesc.
Moara de Foc – Octav Băncilă, PUZ de aur, implementare ilegală
Un alt episod cheie este proiectul imobiliar de lângă pasajul Octav Băncilă, cunoscut drept proiectul Braus.
PUZ-ul a fost inițiat de DAZZ GROUP SRL, firmă din grupul Marian, care a cumpărat terenul „pe nimic”, a obținut un PUZ care prevede o construcție pe 15 niveluri, imposibil pentru alți dezvoltatori, cum este cazul lui Fiterman care dorește să mai construiască un etaj peste singurul nivel existent la Policlinica Arcadia de pe Moara de Foc, din vecinătatea Braus, apoi a vândut terenul, în etape, cu peste 3 milioane de euro.
În iunie 2025, lucrările au fost sistate. Poliția Locală și Inspectoratul de Stat în Construcții au constatat că nu sunt respectate prevederile autorizației, etajele sunt mai înalte decât cele aprobate, există recompartimentări neautorizate, fațadele diferă de cele aprobate și există probleme legate de descărcarea arheologică, zona fiind în proximitatea unui monument istoric. Poliția a sesizat organele penale, întrucât executarea lucrărilor fără respectarea autorizației este infracțiune.
Drumul care a dispărut
Un detaliu esențial este acela că în PUZ-ul aprobat în 2018 familiei Marian exista o cale de acces între strada Păcurari și șoseaua Moara de Foc. La momentul autorizării din 2024, drumul a dispărut din documentație. Nimeni nu explică public cine a eliminat accesul, în baza cărui act sau cu ce avize.
Cele 3 cazuri prezentate nu sunt accidente, ci repetiții după un tipar în care se construiește sau se demolează în afara legii, se produc pagube uriașe vecinilor, autoritățile constată, sancționează, dar nu opresc definitiv, iar despăgubirile nu mai vin niciodată. În urma familiei Marian rămân clădiri crăpate, procese fără final, oameni păgubiți și milioane de euro evaporate printr-o rețea de firme.
„Demolatorul de la Construcții Unu” nu este o metaforă, ci o realitate grotească, palpabilă, cu imobile distruse, afaceri aduse în colaps sau autorizații încălcate, sub privirea îngăduitoare a unor corupți aflați în funcții cheie în instituțiile publice care, până acum, doar au constatat.
