Lia Olguța Vasilescu, primarul Craiovei și președinta Asociației Municipiilor din România, avertizează că administrațiile locale riscă să fie din nou lăsate în afara negocierilor privind viitoarele fonduri europene. Edilul susține că România trebuie să își stabilească rapid prioritățile și să vină la masa negocierilor cu proiectele pregătite de municipii.
Lia Olguța Vasilescu cere o implicare mai mare a administrațiilor locale în negocierile pe care România le va purta cu Comisia Europeană pentru viitorul ciclu financiar.
Președinta Asociației Municipiilor din România consideră că municipiile trebuie consultate atunci când sunt stabilite prioritățile pentru fondurile europene, mai ales în condițiile în care există deja proiecte mature care așteaptă finanțare.
„Consider că e foarte important să avem un guvern, foarte important să avem un ministru care să vină cât de curând la Ministerul Investițiilor și Fondurilor Europene cu care să putem să negociem”, a declarat Lia Olguța Vasilescu.
Edilul Craiovei atrage atenția că mai multe state europene au început deja să lucreze la planurile pentru următorul ciclu financiar și să discute cu reprezentanții Comisiei Europene.
În acest context, Vasilescu spune că administrațiile locale trebuie să știe care este strategia României și să poată transmite din timp ce proiecte au nevoie de finanțare.
„Majoritatea statelor europene, la ora actuală, deja lucrează la planuri și discută cu Comisia pe viitorul ciclu financiar. Ori, noi nu știm până în acest moment dacă acest guvern a făcut vreo negociere sau dacă Ministerul a făcut vreo negociere și evident că trebuie să venim și noi cu proiectele noastre”, a afirmat președinta AMR.
Vasilescu: Funcționarii de la București nu cunosc întotdeauna nevoile din teritoriu
Lia Olguța Vasilescu critică modul în care, în trecut, ar fi fost purtate unele negocieri cu instituțiile europene. Potrivit acesteia, administrațiile locale nu au fost consultate suficient, iar deciziile au fost luate de persoane care nu cunoșteau direct problemele și prioritățile comunităților.
„Dacă statul român a greșit undeva, a fost că de fiecare dată au mers la consultări, fie cu Comisia Europeană sau la negocieri, niște funcționari ai statului care nu veneau din administrația publică locală”, a spus Vasilescu.
Președinta AMR susține că această abordare poate duce la finanțarea unor proiecte care nu reprezintă neapărat cele mai urgente nevoi ale comunităților.
În opinia sa, administrațiile locale trebuie să aibă un cuvânt de spus atunci când sunt stabilite domeniile în care România solicită bani europeni.
„Nu mai vrem să se întâmple așa ceva, vrem să fim consultați, pentru că avem proiecte, unele dintre ele mature, care din păcate nu au putut să fie până în acest moment nici măcar începute”, a declarat aceasta.
Exemplul Craiova: trei proiecte pentru spitale
Lia Olguța Vasilescu a dat drept exemplu municipiul Craiova, unde administrația locală are mai multe proiecte importante în domeniul sănătății.
Potrivit edilului, municipalitatea are trei corpuri de spital destinate unităților medicale aflate în subordinea sa. Proiectele sunt într-un stadiu avansat și, susține Vasilescu, unele dintre ele ar fi putut fi finanțate inclusiv prin PNRR.
„La Craiova am trei corpuri de spital care sunt pentru spitalele din subordinea municipalității. Proiecte mature, adică proiecte trecute de stadiul de studiu de fezabilitate”, a explicat primarul Craiovei.
Problema, spune aceasta, este că administrațiile locale nu au fost întrebate din timp ce proiecte aveau deja pregătite atunci când a fost construit Planul Național de Redresare și Reziliență.
„Nu ne-a întrebat nimeni când a făcut PNRR-ul ce anume vrem să construim sau ce proiecte mature avem”, a afirmat Vasilescu.
În aceste condiții, administrațiile locale au fost nevoite să se adapteze ulterior liniilor de finanțare disponibile și să încerce să pregătească proiecte într-un timp limitat.
„Ne batem pe ultima sută de metri”
Președinta Asociației Municipiilor din România consideră că lipsa consultării administrațiilor locale a contribuit la situația în care multe proiecte au ajuns să fie gestionate în regim de urgență.
„Nu ne-a întrebat nimeni (…) astfel încât să nu ajungem în situația în care ne batem pe ultima sută de metri să închidem proiecte”, a spus Vasilescu.
Ea susține că municipiile aveau deja proiecte pregătite, însă acestea nu au fost luate în calcul suficient de devreme.
În viziunea sa, includerea proiectelor mature în planurile de finanțare ar fi putut crește capacitatea României de a atrage bani europeni.
„Dacă s-ar fi discutat cu noi și am fi venit cu aceste proiecte mature, sunt absolut convinsă că și gradul de absorbție a României ar fi fost mult mai mare”, a mai declarat Lia Olguța Vasilescu.
