Ani de haos la CTP Iași: aproape 150 de milioane de lei în patrimoniu „invizibil”, datorii fiscale de peste 36 de milioane și recomandări de audit ignorate sistematic. Compania a funcționat ani la rând fără control intern real, contracte cu lacune majore și proceduri anticorupție incomplete, până când Curtea de Conturi a forțat remedierea formală. Raportul arată că, dincolo de cifrele oficiale, serviciul public de transport a navigat în dezordine, cu riscuri financiare și administrative uriașe, demonstrând că „măsurile implementate” nu înseamnă neapărat guvernanță responsabilă.
Un raport de follow-up al Camerei de Conturi Iași, finalizat în aprilie 2026, scoate la lumină dimensiunea reală a problemelor administrative și financiare care au afectat ani de zile Compania de Transport Public (CTP) Iași. Deși auditorii constată că măsurile impuse prin Decizia nr. 5/2023 au fost, în cele din urmă, implementate, documentul descrie un haos administrative în ce privește gestionarea patrimoniului public și a resurselor financiare ale municipiului.
În spatele concluziei oficiale că măsurile sunt „integral duse la îndeplinire” se află un tablou alarmant: bunuri publice de aproape 150 de milioane de lei care nu figurau corect în evidențe, datorii fiscale de zeci de milioane de lei, contracte încheiate fără clauze obligatorii și recomandări ale auditului intern ignorate ani la rând.
Patrimoniu „invizibil” de aproape 150 de milioane de lei
Cea mai spectaculoasă constatare privește inventarierea bunurilor aflate în administrarea companiei. În urma verificărilor, CTP Iași a fost nevoită să recunoască existența unor diferențe uriașe între situația din teren și evidențele oficiale. Auditorii au constatat că în contabilitatea societății nu erau reflectate corect bunuri publice reprezentând linii de tramvai, rețele electrice și alte infrastructuri esențiale.
Rezultatul? Plusuri de inventar în valoare de 152,9 milioane lei și minusuri de 5,25 milioane lei, ceea ce a generat o diferență netă de 147,64 milioane lei care trebuia regularizată. Cu alte cuvinte, infrastructură publică evaluată la aproape 150 de milioane de lei exista fizic, dar nu era gestionată și evidențiată corespunzător în documentele oficiale.
Mai grav, unele dintre aceste neconcordanțe nu erau noi. Raportul arată că anumite plusuri de inventar fuseseră identificate încă din 2019 și 2020, fără ca situația să fie rezolvată. Întrebarea firească este cum poate o companie care administrează unul dintre cele mai importante servicii publice ale municipiului să funcționeze ani întregi fără o imagine clară asupra propriului patrimoniu?
Audit intern ignorat
O altă problemă gravă identificată de Curtea de Conturi privește activitatea de audit intern. În 2021, auditorii interni ai companiei au realizat o misiune ad-hoc privind activitatea Formației Controlori Titluri de Călătorie. Raportul rezultat a evidențiat o serie de deficiențe și a formulat recomandări concrete. Numai că acestea au rămas, practic, literă moartă.
Conducerea companiei a avizat raportul, dar constatările și recomandările nu au fost valorificate și nici măcar incluse în raportările anuale obligatorii. Practic, propriul sistem de control intern al companiei a produs avertismente pe care managementul le-a ignorat.
Situația este cu atât mai gravă cu cât legislația privind auditul public intern impune tocmai utilizarea acestor constatări pentru prevenirea disfuncționalităților și a eventualelor prejudicii.
Control intern și anticorupție, doar pe hârtie
Raportul arată că, la momentul controlului inițial, CTP Iași nu finalizase implementarea sistemului de control intern managerial și nici măsurile prevăzute de Strategia Națională Anticorupție. În 2022, compania avea formalizate doar 154 de proceduri, reprezentând puțin peste jumătate din necesarul identificat.
Mai mult, nu fusese întocmită informarea anuală privind managementul riscurilor și nu fuseseră demarate acțiunile necesare pentru implementarea cerințelor Strategiei Naționale Anticorupție 2021–2025. Abia după intervenția Curții de Conturi compania a accelerat procesul și a ajuns, la sfârșitul anului 2025, la 380 de proceduri elaborate și la adoptarea documentelor privind integritatea organizațională.
Deși situația a fost remediată formal, raportul relevă întârzieri semnificative într-un domeniu care ar trebui să reprezinte fundamentul bunei guvernanțe corporative.
Contracte de închiriere cu lacune majore
Controlul a descoperit și probleme în administrarea bunurilor publice închiriate de companie. Mai multe contracte nu conțineau elemente esențiale prevăzute de lege, respectiv lipsa unei durate contractuale clar definite, lipsa obligației constituirii garanțiilor de bună execuție, neconstituirea efectivă a garanțiilor, chiar și atunci când acestea erau prevăzute contractual sau lipsa unor registre obligatorii privind contractele și ofertele. Abia după măsurile dispuse de Curtea de Conturi, CTP a început să încheie acte adiționale pentru clarificarea contractelor și constituirea garanțiilor.
Datele arată că din 25 de contracte privind utilizarea infrastructurii de fir contact au fost necesare 23 de acte adiționale pentru clarificarea duratei și 16 pentru instituirea garanțiilor. Situația ridică întrebări despre modul în care aceste contracte au fost gestionate până la intervenția auditorilor.
Datorii fiscale de peste 36 de milioane de lei
Poate cea mai sensibilă problemă identificată de Camera de Conturi privește obligațiile fiscale neachitate.
La finalul anului 2021, CTP Iași înregistra datorii restante către bugetele publice în valoare de peste 36,3 milioane lei. Printre acestea – impozit pe profit, TVA, impozit pe salarii, contribuții sociale, contribuții la sănătate sau accesorii reprezentând dobânzi și penalități. Unele obligații fiscale erau restante de până la opt luni.
În paralel, compania acumulase peste 3,46 milioane lei obligații restante către bugetul local, reprezentând redevențe și venituri din închiriere. Pentru a evita executarea silită, societatea a solicitat în 2023 eșalonarea la plată a peste 27 milioane lei către ANAF. Chiar și la sfârșitul anului 2025, compania continua să înregistreze datorii către bugetul de stat de peste 20,7 milioane lei, deși o parte semnificativă se afla deja în mecanisme de eșalonare.
Concluzia oficială a Camerei de Conturi este că toate măsurile dispuse prin Decizia nr. 5/2023 au fost implementate. Însă adevărata semnificație a raportului nu este aceea că problemele au fost remediate, ci faptul că ele au existat. Documentul arată că una dintre cele mai importante companii aflate în subordinea administrației locale a funcționat ani de zile cu deficiențe majore în gestionarea patrimoniului, cu datorii fiscale considerabile, cu recomandări de audit ignorate și cu proceduri administrative incomplete.
