41,84 de metri pătrați în buricul Iașului pot ajunge din domeniul privat al Primăriei în proprietatea unei familii care, ani la rând, a locuit cu chirie în spații repartizate de municipalitate. Este miza unui litigiu care durează din 2020 și care a ajuns până la Tribunalul Iași. Terenul, aflat pe strada Agatha Bârsescu, chiar în spatele Primăriei, este folosit ca verandă, curte și cale de acces, iar instanța a deschis drumul către constituirea dreptului de proprietate. Nu printr-un simplu „click” administrativ, ci după ce birocrația Primăriei a fost împinsă în instanță. În urmă cu 15 ani, documentele oficiale arată că membri ai familiei Goreanu primeau, prin contracte de închiriere, camere, dependințe și curți în aceeași zonă centrală. Astăzi, 41,84 mp din terenul municipal sunt pe cale să se transforme în proprietate privată.
O bucată de teren din buricul Iașului, aflată pe strada Agatha Bârsescu, chiar în spatele Primăriei, a devenit obiectul unei lupte juridice purtate timp de mai mulți ani. În centrul dosarului se află 41,84 metri pătrați de teren din domeniul privat al Municipiului Iași, revendicați de Gabriela Goreanu și Petronel Rahovei. Tribunalul Iași a tranșat recent disputa dintre comisiile de fond funciar, în sensul că terenul poate ajunge la reclamanți, însă procedura trebuie reluată de la nivelul Comisiei Municipale.
Cazul este cu atât mai interesant cu cât documentele administrației ieșene arată că, în urmă cu mai bine de 15 ani, familia Goreanu beneficia de contracte de închiriere pentru spații locative repartizate prin intermediul Primăriei Iași, inclusiv pentru suprafețe generoase de curte. Astăzi, o parte din terenul din spatele Primăriei este disputat în instanță și poate deveni proprietate privată.
Nu este vorba despre zeci de hectare de teren agricol undeva la marginea orașului. Vorbim despre o suprafață de 41,84 mp situată pe strada Agatha Bârsescu nr. 10, într-o zonă ultracentrală a Iașului, în imediata apropiere a Primăriei și într-un areal în care fiecare metru pătrat are o valoare cu totul diferită de cea a unui teren din periferie.
De la chiriași la proprietari pe terenul municipal
Dosarul aflat pe rolul instanțelor ieșene are ca obiect constituirea dreptului de proprietate asupra terenului. Foștii chiriași ai Primăriei, Gabriela Goreanu și Petronel Rahovei au cerut recunoașterea dreptului asupra unei suprafețe de 41,84 mp, teren despre care susțin că este aferent locuinței, curții și căii de acces.
Prima instanță le-a dat câștig de cauză în parte. Judecătoria a obligat Comisia Județeană de Fond Funciar Iași să constituie în favoarea acestora dreptul de proprietate și să emită titlul aferent suprafeței de 41,84 mp. Tribunalul Iași a modificat însă această soluție. Judecătorii au stabilit că dreptul reclamanților nu este problema principală a litigiului, ci procedura prin care terenul poate ajunge în proprietatea acestora.
Astfel, Comisia Județeană nu poate emite titlul de proprietate „din aer”. Mai întâi, Comisia Municipală trebuie să întocmească documentația necesară și să o înainteze Comisiei Județene. Cu alte cuvinte, instanța a transmis administrației locale să îndeplinească procedurile și apoi să emită actele.
41,84 mp dintr-o suprafață de 1.056 mp
Potrivit hotărârii Tribunalului, terenul asupra căruia se poartă disputa face parte dintr-o suprafață totală de 1.056 mp, deținută în indiviziune. Expertiza tehnică realizată în proces a individualizat însă o suprafață de 41,84 mp, despre care instanța de fond a reținut că este folosită exclusiv de reclamanți.
Expertul a identificat terenul ca fiind aferent unei terase acoperite/verande, curții și căii de acces către locuință. Mai mult, instanța a reținut că terenul nu a fost cooperativizat și că este inventariat în domeniul privat al Municipiului Iași. Iar tocmai acest teren este cel pentru care reclamanții solicită acum atribuirea dreptului de proprietate.
O casă de câteva zeci de metri pătrați și o curte disputată în centrul orașului
Din actele analizate de instanță rezultă că reclamanții sunt proprietarii unei locuințe situate pe strada Agatha Bârsescu nr.10. Locuința este descrisă în documentele dosarului ca având o cameră de 11,85 mp și două dependințe de 7,77 mp, iar terenul aferent construcției este de 31,97 mp. Ulterior, în litigiu apare suprafața de 41,84 mp de teren aferent curții.
Instanța a reținut că imobilul figurează în cartea funciară, iar reclamanții apar și în evidențele fiscale cu suprafața de teren care face obiectul procesului.
Totodată, pentru imobilul respectiv nu au fost identificate cereri formulate de alte persoane în baza principalelor legi ale fondului funciar și nici notificări în baza Legii 10/2001. Aceste elemente au cântărit decisiv în soluția favorabilă reclamanților.
Povestea începe, însă, cu mult înaintea procesului
În spatele dosarului de fond funciar se află o istorie administrativă care ridică o serie de întrebări despre modul în care au fost gestionate spațiile locative și terenurile din centrul Iașului.
În anul 2009, fostul viceprimar Vasile Munteanu a aprobat o solicitare venită prin Comisia Socială a Primăriei Iași privind defalcarea și prelungirea contractului de închiriere nr. 4094/11.01.2007.
Documentul împărțea spațiul și curțile aferente între mai multe persoane din familia Goreanu. Astfel, potrivit documentelor administrative -Goreanu Daniel, împreună cu soția Sorina și fiul Cristian, primea un spațiu compus dintr-o cameră de 13 mp, două dependințe de 8,80 mp și teren curte de 50,20 mp; Goreanu Gelu, împreună cu soția Petronela și fiul Ștefan-Răzvan, primea un spațiu compus dintr-o cameră de 13,20 mp, două dependințe de 6,70 mp și teren curte de 51,10 mp, iar Goreanu Gabriela, împreună cu Samson Remus-Gabriel și Munteanu Vlăduț-Andrei, primea un spațiu compus dintr-o cameră de 11,50 mp, două dependințe de 9,55 mp și teren curte de 48,50 mp.
Practic, vorbim despre o situație în care, la nivelul administrației locale, unor membri ai aceleiași familii le erau repartizate spații locative și suprafețe de curte într-o zonă centrală a orașului. Ani mai târziu, una dintre aceste suprafețe de teren este în centrul unui litigiu privind constituirea dreptului de proprietate.
De la contract de închiriere la titlu de proprietate
Pentru ca terenul aflat în domeniul privat al municipalității să fie transformat în proprietate privată, Comisia Municipală de Fond Funciar trebuie să întocmească documentația pentru cei 41,84 mp și să o înainteze Comisiei Județene. Abia apoi poate fi parcursă procedura administrativă pentru emiterea titlului.
Paradoxul acestui dosar este că instituțiile chemate să gestioneze procedura fondului funciar au ajuns să se acuze reciproc de blocarea dosarului. Comisia Județeană de Fond Funciar Iași a atacat sentința primei instanțe tocmai pentru că fusese obligată direct să constituie dreptul și să emită titlul. Argumentul a fost acela că, Comisia Județeană nu poate emite un titlu fără documentația tehnică și propunerea Comisiei Municipale. Tribunalul i-a dat dreptate pe acest punct. Astfel, soluția primei instanțe a fost modificată, iar Comisia Municipală a fost obligată să întocmească documentația și să o înainteze Comisiei Județene. Dar Tribunalul a respins apelul Comisiei Municipale în ceea ce privește susținerea că întreaga acțiune ar trebui respinsă. Mai mult, instanța a arătat că modificările legislative intervenite în 2025 nu pot fi aplicate retroactiv unei proceduri administrative începute în 2020.
O cerere începută în 2020 și un teren blocat ani de zile
Un alt aspect important al dosarului este durata procedurii. Cererea reclamanților a fost înregistrată la Comisia Municipală în 6 iulie 2020. Procesul a durat aproximativ patru ani, iar instanța de fond a constatat că autoritățile nu soluționaseră definitiv solicitarea. Tribunalul a menținut, în esență, această concluzie.
În loc ca administrația să clarifice situația terenului, disputa s-a mutat în instanță. Iar statul a ajuns să plătească pentru propria birocrație. 7.900 de lei la fond și încă 2.000 de lei în apel. Prima instanță a obligat Comisia Municipală și Comisia Județeană la plata unor cheltuieli de judecată de câte 3.950 de lei, adică un total de 7.900 de lei.
Tribunalul a menținut această obligație în ceea ce privește Comisia Județeană și a considerat că nu se justifică reducerea onorariului avocatului, în cuantum de 4.500 de lei. În plus, pentru judecarea apelului, cele două comisii au fost obligate să plătească reclamanților încă 2.000 de lei. Așadar, în timp ce autoritățile s-au contrazis asupra competențelor, administrația publică a ajuns să suporte și costurile procesului.
Hotărârea nu stabilește valoarea comercială a celor 41,84 mp. Dar amplasamentul spune totul. Strada Agatha Bârsescu este în zona centrală a Iașului, în imediata vecinătate a Primăriei. În apropiere se află și sediul Asociației „Glasul Vieții”, organizație cunoscută prin activitatea preotului Dan Damaschin.
Terenul disputat nu este, prin urmare, o parcelă oarecare, ci o bucată de teren urban situată într-o zonă cu presiune imobiliară uriașă. Un metru pătrat poate părea puțin, dar 41,84 metri pătrați în spatele Primăriei Iași sunt o cu totul altă poveste.
