De acum, zilele vor deveni treptat mai scurte, iar nopțile se vor lungi, până la solstițiul de iarnă din 21 decembrie. Echinocțiul de toamnă se petrece anual spre sfârșitul lunii septembrie, moment în care longitudinea astronomică a Soarelui ajunge la 180 de grade. De două ori pe an, ziua și noaptea au o durată aproape egală în emisfera nordică și sudică, fenomen cunoscut sub numele de echinocțiu. Excepțiile apar în regiunile polare: în zona polului nord începe noaptea polară, în timp ce în polul sud, Soarele rămâne vizibil deasupra orizontului timp de 6 luni, până la echinocțiul de primăvară. În emisfera sudică, 22 septembrie marchează începutul primăverii.
Ce reprezintă toamna astronomică
Din perspectiva calendaristică și meteorologică, toamna începe pe 1 septembrie. Totuși, anotimpurile meteorologice sunt stabilite prin împărțirea anului în patru perioade de câte trei luni. Acestea sunt organizate pentru a se alinia cu calendarul gregorian, facilitând astfel observarea și compararea statisticilor lunare și sezoniere, inclusiv prognoza meteo. Începutul toamnei și al primăverii, din punct de vedere calendaristic sau astronomic, este marcat de echinocțiu.
