Primarul municipiului Baia Mare, Cătălin Cherecheș, a fost condamnat definitiv, vineri, la 5 ani de închisoare cu executare pentru luare de mită.
Totodată, Curtea de Apel Cluj i-a majorat de la 4 la 5 ani pedeapsa complementară de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, dreptul de a ocupa funcţia de primar.
Instanța a dispus și menținerea sechestrului asigurător asupra unui autoturism marca Porsche Cayenne, a unui teren intravilan în suprafaţă de 74 mp şi a terenului intravilan în cotă de 9/788 parte aferentă parcării, până la concurenţa sumei de 65.000 lei şi 5.000 euro, cu privire la care s-a dispus confiscarea specială. Dispune ca sechestrul asigurător să garanteze şi executarea cheltuielilor judiciare în cuantum de 57.000 lei (aferente fazelor de urmărire penală, judecata în primă instanţă şi judecata în apel).
Minuta instanței: „1. În baza art. 421 alin. 1 pct. 2 lit. a) Cod procedură penală, admite apelul declarat de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie – Serviciul Teritorial Cluj împotriva Sentinţei penale nr. 41/2022 din data de 24 februarie 2022, pronunţată de către Tribunalul Cluj în dosar nr. 2537/117/2016, pe care o desfiinţează în parte, sub aspectul temeiniciei acesteia, cu privire la duratei pedepsei complementare aplicate inculpatului CC şi rejudecând cauza în aceste limite: Majorează durata pedepsei complementare aplicate prin sentinţa apelată faţă de inculpatul CC, constând în interzicerea exercitării drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a), b) şi g) Cod penal (dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, dreptul de a ocupa funcţia de primar), de la 4 ani la 5 ani. Pedeapsa complementară se execută potrivit art. 68 alin. 1 lit. c) C.pen., respectiv după executarea pedepsei principale a închisorii, după graţierea totală ori a restului de pedeapsă, după împlinirea termenului de prescripţie a executării pedepsei sau după expirarea termenului de supraveghere a liberării condiţionate. În temeiul art. 397 alin. (4) rap. la art. 2502 din C. proc. pen., Dispune menţinerea sechestrului asigurător instituit prin ordonanţa din data de 18.05.2016 emisă în dosarul nr. 256/P/2015 al D.N.A. – Serviciul Teritorial Cluj asupra: – autoturismului marca Porsche Cayenne S 9PA EL 22, cu seria şasiu WP1ZZZ9PZ8LA52593, cu număr de înmatriculare MM-10-VDC, proprietatea inculpatului CC, – terenului intravilan în suprafaţă de 74 mp şi a terenului intravilan în cotă de 9/788 parte aferentă parcării, proprietatea inculpatului CC, până la concurenţa sumei de 65.000 lei şi 5.000 euro, cu privire la care s-a dispus confiscarea specială. Dispune ca sechestrul asigurător instituit prin ordonanţa din data de 18.05.2016 emisă în dosarul nr. 256/P/2015 al D.N.A. – Serviciul Teritorial Cluj să garanteze şi executarea cheltuielilor judiciare în cuantum de 57.000 lei (aferente fazelor de urmărire penală, judecata în primă instanţă şi judecata în apel). Menţine în rest dispoziţiile sentinţei penale apelate care nu contravin prezentei decizii. 2.În temeiul art. 421 alin. 1 pct. 1 lit. b) Cod procedură penală, respinge ca nefondat apelul declarat de către inculpatul CC împotriva Sentinţei penale nr. 41/2022 din data de 24 februarie 2022, pronunţată de către Tribunalul Cluj în dosar nr. 2537/117/2016. În baza art. 272 C.proc.pen., stabileşte în favoarea Baroului de Avocaţi Cluj suma de 942 lei, reprezentând onorariul cuvenit d-lui av. SO, în calitate de apărător desemnat din oficiu pentru apelantul-inculpat, sumă ce se avansează din Fondul Ministerului de Justiţie. În temeiul art. 275 alin. 2 C.proc.pen., obligă apelantul-inculpat la plata în favoarea Statului Român a sumei de 17.000 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare în apel. În temeiul art. 275 alin. 3 C.proc.pen., cheltuielile judiciare ocazionate de soluţionarea Ministerului Public în apel vor rămâne în sarcina Satului Român. Definitivă. Pronunţată azi, data de 24 noiembrie 2023, prin punerea deciziei la dispoziţia apelantului-inculpat şi procurorului prin intermediul grefei Curţii.”
Amintim că socrii lui Cătălin Cherecheș se află în arest preventiv, după ce soacra primarului ar fi fost prinsă în flagrant, la Cluj, în timp ce intermedia o mită pentru judecătoarea care urma să pronunțe sentința definitivă în dosar de corupție al ginerelui său.
Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie Cluj l-au trimis în judecată, în septembrie 2018, pe primarul municipiului Baia Mare, Cătălin Cherecheş, pentru luare de mită în formă continuată.
Potrivit unui comunicat al DNA, procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul Teritorial Cluj au dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a lui Cătălin Cherecheş, în calitate de deputat, până la data de 30 mai 2011, şi, ulterior, primar al Municipiului Baia Mare, pentru luare de mită în formă continuată, efectuare de operaţiuni financiare, ca acte de comerţ, incompatibile cu funcţia pe care o îndeplineşte, fals în declaraţii în formă continuată şi corupere a alegătorilor în formă continuată.
În acelaşi dosar au fost deferiţi justiţiei Marco Wermelinger, Doru Adrian Mihai şi Sorinel Mihai, în calitate de reprezentanţi ai unor societăţi comerciale, pentru dare de mită, iar Nicolae Dan Trifa pentru complicitate la dare de mită.
Procurorii anticorupţie susţin în rechizitoriul trimis în instanţă că, în cursul anului 2013, Cătălin Cherecheş, în calitate de primar al municipiului Baia Mare, a pretins, a acceptat şi a primit de la oamenii de afaceri menţionaţi mai sus diverse sume de bani în legătură cu îndeplinirea atribuţiilor sale de serviciu.
DNA mai susţine că, în perioada ianuarie 2011 – iunie 2013, Cătălin Cherecheş, în calitate de deputat, până la data de 30 mai 2011, şi, ulterior, primar de Baia Mare, a efectuat în cadrul unei societăţi comerciale ca administrator de fapt/împuternicit al administratorului de drept mai multe operaţiuni financiare, ca acte de comerţ, incompatibile cu funcţiile pe care le deţinea: a negociat şi încheiat contracte, a emis facturi, etc.
Conform procurorilor, din analiza declaraţiilor de avere din perioada 2013 – 2018, date pe propria răspundere de către Cătălin Cherecheş, a rezultat că acesta a făcut, în cuprinsul lor, menţiuni necorespunzătoare adevărului, în totală contradicţie cu situaţia reală de fapt.
DNA mai arată că, în cursul anului 2012, în contextul campaniei electorale pentru alegerile locale, Cătălin Cherecheş a oferit unei persoane, preşedinte al filialei judeţene a unui partid politic, sumele de 17.000 euro şi 5.000 lei în scopul determinării simpatizanţilor acelei formaţiuni politice să îl voteze ca primar al municipiului Baia Mare.
