Trebuie spus limpede și fără ocolișuri: ÎPS Teosie a ajuns să fie o rușine pentru Biserica Ortodoxă Română, o aberație pe care Sinodul BOR o îngăduie de prea mult timp, asumându-și efecte tot mai toxice pentru sănătatea duhovnicească a Bisericii!
Cea mai recentă ticăloșie comisă de Teodosie „Mache” Tomitanul – anume participarea la o activitate politică publică a unui partid aflat în alianță cu partidul naționalist-filetist AUR – reconfirmă că acest ierarh a ieșit definitiv din decorul canonic și dogmatic al Bisericii Ortodoxe Române.
Teodosie nu este vreun călugăr naiv care face greșeli copilărești. Dimpotrivă, sângele rece de care a dat dovadă în colaborarea lui cu Securitatea comunistă, afacerile dubioase în care s-a implicat, ca ierarh, în cârdășie cu tot felul de figuri sinistre ale mafiei politice, abilitatea de negustor cu care și-a chivernisit eparhia și și-a sporit influența în mediul politic etc. reprezintă dovezi clare că „Mache” este pe deplin conștient de faptele lui. Întotdeauna, acestea sunt subordonate unei agende ascunse al cărei țel este deja străveziu – să obțină scaunul de Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române.
Totuși, paradoxal, „Mache”, prin comportamentul său schismatic, deschide „Cutia Pandorei” în care colcăie forțe întunecate a căror miză este funcția de Patriarh al BOR…
… dar să le luăm pe rând!
Partidul Republican din România – un breloc agățat la cureaua „de AUR” a extremistului George Simion
Cine sunt „republicanii” cărora ÎPS Teodosie „Mache” Tomitanul a insistat să le facă o vizită „pastoral-misionară” oficială? Niște traseiști, asta sunt!
Să facem un pic de istorie…
În anul 2015, prin Decizia civilă nr. 2A pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a IV-a Civilă în dosarul nr. 22201/3/2014, în şedinţa publică din data de 05.01.2015, se dispune înregistrarea Partidului Republican din România în Registrul partidelor politice, funcția de președinte al partidului fiind deținută de un oarecare Daniel Schmidt.
În anul 2020, în urma Congresului Extraordinar al partidului, desfăşurat pe 11 martie, a fost aleasă noua conducere a partidului, formată din două personaje controversate ale politicii românești – Ilan Laufer (președinte) și Alexandru Ion Coiță (președinte Executiv).
Ulterior, Partidul Republican a intrat sub conducerea lui Coiță, prin retragerea lui Lafer.
Despre Alexandru Coiță, căruia moderatorii TV i se adresează cu „Alex Coita”, jurnaliștii de la G4Media arătau, în august 2020, că a avut „un traseu bizar de politician: consilier onorific la Dăncilă, secretar de stat în Guvernul MRU, consilier pentru Roberta Anastase, asociat cu Ilan Laufer”.
Recent, familia lui Ilan Laufer a fost implicată în scandalul „căminelor groazei”. Astfel, conform unei anchete realizate de jurnaliștii de la Digi 24, în casa tatălui acestuia – situată în Corbeanca, județul Ilfov (unde locuise, până cu puțin timp înainte, însuși Ilan Laufer) – funcționa ilegal un așa-zis „centru pentru persoane cu dizabilități” gestionat de Asociația Căminul de Bătrâni Romantic Club. Deși Ilan Laufer a negat acuzațiile, susținând că tatăl lui nu mai este proprietarul casei respective, confom Digi 24, cartea funciară a imobilului arată că acesta era în proprietatea lui Dan Laufer, tatăl fostului ministru.
Rocadă între traseiști: iese Coiță, intră Cucșa
În data de 19 iunie 2022, Congresul Partidului Republican alege o nouă conducere, formată din Marian-Gheorghe Cucșa (președinte), Ionel Ciupe (prim-vicepreședinte) și Ionel Petre (secretar general).
Despre actualul președinte al Partidului Republican, Marian-Gheorghe Cucșa, se poate spune, în primul rând, că este un traseist politic.
La alegerile parlamentare din 2016, Cucșa a candidat din partea ALDE (condus de fostul liberal Tăriceanu) și a obținut un mandat de deputat. În septembrie 2019, părăsește ALDE, iar din februarie până în septembrie 2020, se înregimentează în Grupul Parlamentar al PSD.
Interesantă este și activitatea parlamentară a lui Cucșa, mai exact apartenența lui la anumite comisii parlamentare care reglementează domenii sensibile: Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională (din iunie 2020), Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale (până în februarie 2017), Comisia comună permanentă a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii SRI (până în iunie 2020) – vicepreşedinte, Comisia specială comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului privind analizarea şi actualizarea cadrului normativ cu incidenţă în domeniul securităţii naţionale – secretar, din aprilie 2018.
Probabil că în dezvoltarea relației sale cu ierarhul Teodosie „Mache”, președintele Partidului Republican se folosește și de cunoștințele acumulate în domeniile care privesc activitatea SRI și a cultelor din România…
Jurnaliștii de la Newsweek dezvăluie: „Marian Cucșa este un traseist pursânge, cu 4 partide la activ. În 2016 intră în Parlament pe listele ALDE. A vorbit 15 minute în total în Parlament vreme de 4 ani, nesemnificativ. A avut 9 interpelări. Înainte să intre în Parlament, în 2016 nu a declarat niciun venit, semn că fie a lucrat gratuit, fie a fost șomer. Deși nu a declarat venituri, a împrumutat ALDE cu 60.000 de lei”.
Președintele Partidului Republican, Marian-Gheorghe Cucșa, s-a aflat printre participanții la lucrările Universității de Vară „Izvoru Mureșului”, ediția a XX-a, organizată de mai multe entități aflate sub controlul AUR și/sau în siajul extremismului naționalist, eveniment despre care publicația noastră a relatat recent.
Prim-vicepreședintele Partidului Republican, Ionel Ciupe, este și el un traseist politic notoriu. Acesta a fost președinte al PNL Arad, apoi președintele filialei municipale a Partidului Liberal Reformator, președinte ALDE Arad și, într-un final, a devenit președintele filialei Arad a Partidului Republican.
Ionel Ciupe a avut dibăcia să-și folosească traseismul politic pentru a oferi sprijin părintesc propriei fiice, Ioana Ciupe Gudiu, care a fost numită, în septembrie 2019, în funcția de secretar de stat la Ministerul Muncii, în Guvernul PSD condus de Viorica Dăncilă.
Nu în ultimul rând, secretarul general al Partidului Republican, Ionel Petre, este tot un traseit politic. Acesta a fost președinte filialei Dâmbovița a ALDE și, totodată, a fost numit, în vara anului 2017, în cadrul Guvernului PSD condus de Mihai Tudose, în funcția de vicepreședinte al Agenției Naționale pentru Arii Naturale Protejate, cu rang de subsecretar de stat.
În ianuarie 2022, Ionel Petre demisionează din ALDE, iar câteva luni mai târziu își anunță, pe un ton triumfalist, reîntoarcerea în politică, de data aceasta în Partidul Republican din România, unde deține funcția de secretar general.
În data de 11 iunie 2023, la Palatul Parlamentului este organizat cu fast Congresul Extraordinar al Partidului Republican din România. Invitatul de onoare al Congresului de lansare a fost extremistul George Simion, președintele AUR.
Conform publicației Ancheta Online, la finalul Congresului, Marian Cucșa, președintele Partidului Republican, le-a cerut membrilor prezenți „votul ca împreună cu AUR și Alianța Național-Țărănistă să candidăm pe liste comune la toate tipurile de alegeri în 2024, pentru a da o șansă României – să vorbim despre România și oameni valoroși, nu despre partide, cum se face acum”.
Prin hotărârea Congresului, Partidul Republican s-a scufundat în haznaua naționalismului filestist colportat de AUR…
Observăm că Partidul Republican din România nu este nimic altceva decât un fel de „oaste de strânsură” a unor traseiști din „politichia” mioritică, disperați să revină la „masa cu bucate alese” a banilor publici. Altfel, ar fi dificil să înțelegem cum niște foști politicieni cu pretenții de liberali și social-democrați au ajuns să fie „slugi de casă mare” pe moșia extremistului George Simion.
În concluzie, ÎPS Teodosie „Mache” Tomitanul a „cântat” la masa unor dubioși. Prin prezența lui la ședința Delegației Permanente a Partidului Republican din România, organizată la Constanța, ierarhul BOR a girat mesajul naționalist-filetist al alianței politice pe care o coordonează AUR și din care face parte și Partidul Republican.
Lupta pentru Scaunul de Patriarh al BOR. Care sunt grupările de interese și pe ce mizează
Gruparea naționalist-filetistă și schismatică a ÎPS Teodosie
Acțiunile politice pe care Teodosie „Mache” Tomitanul le comite cu tot mai mare intensitate și vizibilitate – punctul culminant fiind fronda acestuia în perioada pandemiei – sunt asumate și au un obiectiv foarte clar: cucerirea Scaunului de Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române.
Prin urmare, nu este întâmplător că, la acest moment, una dintre țintele principale ale lui „Mache” și ale slugilor care bântuie în jurul său este persoana lui Vasile Bănescu, probabil cel mai eficient comunicator pe care l-a avut Patriarhia Română după 1989.
Mesajele elevate, elegante și pline de substanță pe care le transmite Bănescu în agora românească demolează de fiecare dată falsa argumentație a naționalist-filetiștilor care infestează BOR și în fruntea cărora s-a cocoțat Teodosie „Mache” Tomitanul, aflat în căutare de „oi” care pot fi ușor manipulate.
Teodosie înțelege foare bine că aceste mesaje sunt, de cele mai multe ori, comunicate cu acordul direct sau tacit al Patriarhului Daniel. De aici și îndârjirea coborâtă până în fundături de mahala cu care Teodosie încearcă să-l compromită pe Bănescu.
Teodosie, rătăcit după chipul diavolului, crede că doborându-l pe Bănescu, ar avea cumva un fel de victorie asupra Patriarhului Daniel și, implicit, asupra Sinodului BOR…
Acțiunile acestui ierarh sunt însă foarte periculoase pentru Biserica Ortodoxă Română. Marele pericol este reprezentat de probabilitatea tot mai mare a producerii unei schisme. În eparhia pe care o păstorește, Teodosie a reușit să-și organizeze o mulțime numeroasă, formată din credincioși a căror credință este un fel de amestec de superstiții, tradiții ale locului fără legătură cu creștinismul, teorii conspiraționiste, mituri dacopate și un fel de idolatrie la adresa ierarhului care cândva a fost sursa „Mache” a Securității comuniste. La această „turmă” se adaugă clanuri preoțești a căror bogăție depinde de ierarh și care-l vor apăra chiar și împotriva unei decizii de sancționare din partea Sinodului BOR.
Altfel spus, Teodosie „Mache” Tomitanul a reușit să transforme eparhia pe care o conduce într-o „bombă cu ceas” pentru BOR. Tupeul și indolența pe care le afișează tot mai des acest ierarh în relația cu Patriarhia și Sinodul BOR dovedesc că „Mache” știe ce putere deține. Totodată, acesta știe și despre frica de schismă care bântuie membrii Sinodului.
Prin urmare, Teodosie își poate permite să acționeze tot mai strident și cu tot mai multă impertinență în lupta pentru „visul de AUR” care-l bântuie – să ocupe Scaunul de Patriarh al BOR cu ajutorul unei guvernări naționalist-filetiste instalate la conducerea țării, după alegerile din 2024.
De aici și alianța tot mai vizibilă încheiată între Teodosie „Mache” Tomitanul și naționaliștii din AUR conduși de extremistul George Simion și legionaroidul ortodoxist Claudiu Richard Târziu.
Nu ar fi pentru prima oară în Istoria BOR când Patriarhul este ales la comandă politică.
Teodosie „Mache” Tomitanul dispune de suficiente resurse financiare pentru a-și susține implicarea în lupta pentru Scaunul de Patriarh. Banii care-i stau la dispoziție nu sunt însă așa de mulți cum sunt cei la care au acces ceilalți doi posibili contracandidați, mitropolitul Irineu al Olteniei și mitropolitul Teofan al Moldovei.
Poate că și din acest motiv, ÎPS Teodosie este nevoit să scoată la mezat cea mai bună marfă pe care o are: propria persoană!
Gruparea „Pecunia non olet” a ÎPS Irineu Popa, mitropolitul Olteniei
Se poate spune că „banii nu au miros” pentru ierarhul Olteniei, acest „businessman” în haine de mitropolit. Personalitate controversată a ierarhiei BOR, făcut arhiereu-vicar la vârsta de nici 34 de ani împliniți, în perioada tulbure a „rebeliunii” de la începutul anilor ’90 declanșată de o grupare de „reformatori” din BOR împotriva Patriarhului Teoctist, Irineu (numele de călugăr) Ion Popa a reușit să transforme Mitropolia Olteniei și entitățile din subordinea acesteia într-o mare mașinărie de făcut bani.
Atât în presa centrală, cât și în cea locală a Craiovei, s-a scris despre afacerile controlate de ierarhul Olteniei, dar și despre abilitatea acestuia de a atrage fonduri europene sub pretextul realizării unor proiecte și centre sociale în beneficiul unor persoane defavorizate – bătrâni singuri, copii săraci etc.
La nivelul eparhiei, doar membrii unui cerc restrâns de colaboratori – temeinic verificați și direct cointeresați prin acordarea de funcții administrative la Centrul Eparhial, de funcții academice la Facultatea de Teologie și numiți preoți în parohii înstărite din eparhie – au o oarecare idee despre afacerile gestionate de mitropolit. Adevărul despre sumele totale și despre destinația acestor sume nu este însă cunoscut decât de mitropolit și, într-o anumită măsură, de cei implicați direct în gestionarea afacerilor, a proiectelor respective. Se pare că singura persoană care cunoaște absolut toate secretele mitropolitului este o controversată călugăriță – maica Miriam Link.
Informațiile disponibile despre această călugăriță par să confirme zvonul. Miriam Link este „însoțitoarea” mitropolitului Irineu încă din vremea slujirii lui ca arhiereu-vicar la Arhiepiscopia Râmnicului. După numirea lui Irineu Popa ca mitropolit al Olteniei, călugărița Miriam s-a impus la Centrul Eparhial de la Craiova ca o adevărată forță, având puterea de a influența deciziile mitropolitului cu privire la numiri și demiteri din funcții, la politicile instituției etc.
Loialitatea ei a fost răsplătită cu generozitate de mitropolit. Miriam Link a fost numită director general al Școlii Gimnaziale „Buna Vestire” din comuna Grădinari, județul Olt, o adevărată moșie controlată direct de mitropolit prin intermediul unei fundații; a primit rang de stavroforă și stareță a Mânăstirii „Toți Sfinții” a Paraclisului mitropolitan din incinta sediului Mitropoliei Olteniei; a fost blagoslovită cu titlul de doctor în Teologie, cu o lucrare de doctorat realizată sub coordonarea chiar a mitropolitului Irineu Popa.
Fără să mai insistăm pe subiectul controversatei relații dintre ierarhul Irineu Popa și călugărița Miriam Link, reținem diversitatea extraordinară a „rotițelor” din mașinăria de făcut bani controlată de Mitropolitul Olteniei: firme comerciale, asociație agricolă, ocol silvic, ONG-uri, investiții imobiliare și mai ales, fonduri europene de milioane de euro.
Care să fie „secretul” acestui succes financiar? Să fie vorba doar de abilitățile de „manager” ale ierarhului Olteniei? Nu se poate nega înclinația mitropolitului Irineu spre „bussines”, însă fără un sprijin politic, nu ar fi reușit să acumuleze o asemenea putere financiară.
Pe holurile Patriarhiei circulă informația că „secretul” lui Irineu Popa este relația mai mult decât duhovnicească pe care o are cu liderul clanului Stănescu de la Olt, actualul senator Paul Stănescu, secretarul general al PSD. Clanul Stănescu i-a oferit protecție lui Irineu Popa încă din anii de la început carierei acestuia de membru al Sinodului BOR și, foarte probabil, i-a deschis multe uși în tenebroasa lume a politicii de partid.
Irineu Popa este cunoscut și ca un apropiat al unui fostul lider al PSD, Victor Ponta, iar pe plan local, primărița PSD a Craiovei, „vestita” Lia Olguța Vasilescu, este silită să înghită și să rezolve orice solicitare venită din partea mitropolitului.
