Cms-șef Liviu Zanfirescu: ”Orice poliţist care iese de pe băncile şcolii, după trei ani, trebuie să dea rezultate ca un pom roditor”.
Chestor Ioan Scripniciuc: ”Sunt necesare măsuri urgente din partea I.G.P.R și a M.A.I. pentru recredibilizarea Poliției Române.”
- Cum ați gestionat anumite momente grele, de genul unor infracțiuni nerezolvate la timp sau rezolvate mai greu?
Cms-șef Liviu Zanfirescu: În toate cazurile grele, se lucrează în echipă. Trebuie să exploatezi tot ce înseamnă cel mai bun specialist dintr-o instituţie. Şi dacă este în concediu, îl chemi. Trebuie să realizezi cea mai bună mobilizare posibilă, astfel încât să poată fi luate cele mai bune decizii, pentru că și cea mai mică eroare strecurată într-un set de proceduri poate duce la eşecul întregii acţiuni.
Chestor Ioan Scripniciuc: Din punct de vedere operativ, județul Iași este foarte greu de gestionat, deoarece pe tot teritoriul se manifestă o infracționalitate diversă și complexă. Pentru a putea rezolva cazuri deosebite trebuie, în primul rând, să dispui de polițiști foarte bine pregătiți profesional și implicați, să cunoști situația operativă, să coordonezi cât mai eficient echipele de investigații, să cooperezi cât mai bine cu celelalte structuri sau instituții de suport informativ sau de aplicare a legii și nu în ultimul rând să prioritizezi resursele aflate la dispoziție.
- Care sunt cazurile care v-au marcat emoțional?
Cms-șef Liviu Zanfirescu: Sunt foarte multe, am avut cel puţin două situaţii extreme, ca să zic aşa: Cazul Larisa, care ne-a şocat pe toţi pentru că a fost la Iaşi, şi a mai fost un caz în care doi copii au făcut obiectul unor agresiuni din partea a trei poliţişti de la acelaşi post de Poliţie, faţă de care s-a dispus şi măsura înlăturării din sistem. Însă foarte multe cazuri ne-au sensibilizat, au produs emoţie, şi, în acelaşi timp, griji. Desigur că, în calitate de inspector-şef, sau de adjunct, nu vei putea rezolva cazul singur. Coordonezi, de aceea am spus că munca se face în echipă. Trebuie să ții cont de fiecare idee, fiecare măsură pe care o propune chiar şi simplul lucrător venit în structură – adică chiar şi la acela venit de câteva zile și are o idee sau o propunere. De cele mai multe ori, lucrătorii care desfăşoară activitate în teren vin cu date foarte importante şi cu propuneri foarte bune în soluţionarea unui caz.
Chestor Ioan Scripniciuc: Atunci când ai cazuri deosebite, în special cu minori, trebuie să exerciți atribuțiile de coordonare cât mai eficient, operativ, obiectiv și echidistant fără implicare emoțională. Desigur, după soluționarea cazului, când faci analiza, poți fi afectat emoțional mai mult sau mai puțin.
- România s-a remarcat în mod negativ în cazul Caracal. Ce părere aveți despre modul în care au acționat autoritățile (și mă refer aici nu numai la polițiști, ci chiar la prim-ministru) în cazul fetelor ucise de la Caracal?
Cms-șef Liviu Zanfirescu: Ar fi o gravă eroare pe care aş comite-o după atâţia ani în care mi-am desfăşurat activitatea dacă aş face vreo precizare. În toate statele lumii s-au înregistrat evenimente deosebite. Poate că acest caz şochează mai mult pentru că acea victimă a apelat de trei ori la 112. A cerut sprijinul, dar nu l-a primit. Atunci când un infractor şi-a propus ceva, el îşi duce la capăt acea acţiune – aşa s-a întâmplat şi la cazul Larisa. Dar în acest caz, care atrage foarte multe critici, faptul că victima era în viaţă şi a cerut sprijinul, iar măsurile dispuse n-au dus la salvarea ei, ne afectează pe toţi.
Chestor Ioan Scripniciuc: Nu pot să-mi dau cu părerea despre un caz doar în baza informațiilor apărute în mass-media. Cu certitudine s-a acționat tardiv și superficial. Dosarele pentru trafic de persoane, dacă au existat aceste dosare, trebuiau soluționate demult și poate nu se ajungea la situația prezentă. Poliția s-a decredibilizat prin acest caz, însă nu trebuie să generalizăm pentru că cei mai mulți polițiști își exercită în mod conștiincios atribuțiile de serviciu obținând rezultate foarte bune. Sunt necesare măsuri urgente din partea I.G.P.R și a M.A.I. pentru recredibilizarea Poliției Române.
Dacă erați acolo ce ați fi făcut?
Cms-șef Liviu Zanfirescu: N-aş vrea să fi fost în Caracal vreodată. Am mai spus: nu poţi rezolva un caz de unul singur. Nu ai cum să acoperi atâtea probleme, mai ales când sunt anumite informaţii. Nu-mi permit să comentez eu, Liviu Zanfirescu, modul în care s-a acţionat sau ce aş fi făcut eu acolo. Indiferent de situaţie, să ştiţi că, după fiecare caz, se face o analiză foarte riguroasă, pentru a se vedea deficienţele, operativitatea soluţionării cazului, măsuri pe viitor. După orice caz complex, în momentul în care avem nişte concluzii, ele duc la un progres. Poate se schimbă legea, anumite proceduri, cel puţin la 112, au fost nişte sincope, vom vedea, dar cert este că avem de învăţat cu toţii.
Chestor Ioan Scripniciuc: Funcția de șef de inspectorat ți-o poți exercita foarte bine, eficient, doar dacă ai o echipă de profesioniști lângă tine, în special șefi de servicii operative, altfel ai toate șansele să aduci instituția din care faci parte în situații neplăcute. Nu pot să-mi dau cu părerea despre ce aș fi făcut dacă eram acolo, însă șefii au atribuții de coordonare pe care trebuie să și le exercite.
- Cât de pregătiți sunt polițistii?
Cms-șef Liviu Zanfirescu: Nu am participat la asemenea evaluări, însă pot să spun din propria experienţă că, orice poliţist care iese de pe băncile şcolii, după trei ani, trebuie să dea rezultate ca un pom roditor. Dar bineînţeles că nu începe de la zero. Făcând parte din echipe de cercetare, în momentul în care îmbini teoria cu practica, constaţi că lucrurile stau altfel. În şcoală este teorie, pe când în realitate te întâlneşti cu tot soiul de persoane. Sunt oameni care simulează un anume comportament, şi nu ai experienţa necesară nici să analizezi acea persoană, decât aşa, la rece. Şi s-ar putea unul să fie foarte cuminţel, încât să ţi se pară că te iei de el degeaba, şi abuzezi. Dar cred că un poliţist trebuie să fie dedicat total acestei activităţi, astfel încât să devii un bun profesionist. Eu spun că sunt mulţi poliţişti bine pregătiţi. Observ că, la nivelul judeţului Iaşi, sunt rezolvate cazuri complexe, la nivelul Poliţiei municipiului Iaşi care se confruntă cu cele mai multe probleme de securitate, de ordine publică, observ să se dispun măsuri, astfel încât să fie identificaţi autorii celor mai grave infracţiuni.
Chestor Ioan Scripniciuc: Polițiștii cu peste zece ani vechime sunt bine pregătiți având în spate și experiența, cei cu mai puțină vechime vor fi foarte bine pregătiți dacă vor dori. Important pentru toți este să nu intervină blazarea, superficialitatea, infatuarea, etc.
- Faceți o comparație între polițiști și milițieni.
Cms-șef Liviu Zanfirescu: Trebuie să punem în balanţă societatea comunistă şi cea de astăzi. La cea de astăzi, pot spune că perioada actuală nu seamănă cu cea din anii 2000 sau 2010. După 1990, generaţiile de poliţişti au trecut prin foarte multe transformări. În primul rând, este mai multă libertate de mişcare, libertate de expresie, sunt factori care modifică foarte mult şi modul de acţiune, şi modul de comitere a unor infracţiuni, modul de operare al infractorilor, care astăzi este unul profesionist. Însă nici poliţiştii n-au rămas mai prejos. La ora actuală, foarte mulţi poliţişti din Poliţia Română au făcut pregătire în structuri ale FBI, au fost la schimburi de experienţă cu poliţişti din Germania, Elveţia, Olanda, avem tehnologii. Eu am fost într-un an în Franţa, la Poitiers, şi am constatat că IPJ Iaşi, din care făceam parte atunci, avea un dispecerat mult mai modern decât cei din Franţa. Vreau să spun că avem poliţişti foarte bine pregătiţi, doar că asemenea cazuri cum este cel din Caracal aruncă o umbră asupra instituţiei. Dar nu putem generaliza; cert este este că aceia care nu se adaptează şi nu ajung pe profilul unui poliţist care să fie corect, integru, loial instituţiei, nu au ce căuta în acea instituţie.
Chestor Ioan Scripniciuc: Nu am lucrat pe timpul Miliției ca să pot face o comparație obiectivă, însă știu că erau foarte mulți milițieni polițiști iar acum sunt destui polițiști milițieni.
- Este corect să fie angajați polițiști din sursă externă?
Cms-șef Liviu Zanfirescu: Da. De exemplu, despre generaţia mea se spune că am fost îndoctrinaţi, că am fost securişti. Din punctul de vedere al pregătirii teoretice profesionale, chiar am făcut comparaţie: am fost extraordinari. Sunt foarte mulţumit că am trecut prin aceste şcoli, chiar dacă am făcut şcoală de Miliţie. Însă, după 1990, poate deveni şi o politică de stat lucrul următor: de ce să cheltuiască un minister bani cu pregătirea şcolară, când se poate face o selecţie foarte bună, aşa cum se fac selecţii pentru a merge în şcolile militare. Dar trebuie ca aceia care fac selecţia să cunoască foarte multe despre candidaţi – ce a făcut în timpul liceului, ce a făcut după liceu, cu ce s-a ocupat, din ce a trăit, de ce vrea să lucreze în Ministerul de Interne – poate că selecţia personalului este o problemă. Dar în rest, eu sunt adeptul selecţiei din sursă externă, dar care să se facă atât de bine, încât să nu lase breşe pentru a nu pătrunde în sistem oameni care au legături cu lumea interlopă, care au interesul de a cunoaşte tehnicile de lucru ale Poliţiei, adică trădători. Este exact ca atunci când sunt doi poliţişti în echipă, iar unul dintre ei acţionează, pe când celălalt îl împuşcă în spate. Cred că exagerez prin această comparaţie, nu trebuie să generalizăm, avem poliţişti foarte buni, foarte devotaţi.
Chestor Ioan Scripniciuc: Pe termen lung nu este o soluție bună însă atunci când există un deficit mare de polițiști se poate apela la recrutarea din sursă externă. Problema este legată de criteriile de selecție pentru aceste angajări din sursă externă și timpul precar pentru verificarea candidaților.
- Cum credeți că ar trebui reformată Poliția Română, astfel încât cazuri precum cel de la Caracal să fie evitate sau gestionate mai bine?
Cms-șef Liviu Zanfirescu: Îmi permit să spun că nu trebuie politizată. Şi în perioada comunismului, ca să fii promovat, trebuia să ai nişte recomandări, de la colegi. Şi acum este aşa, dar asta nu înseamnă că poţi să îţi faci de cap. De-a lungul timpului m-am format profesional. Am venit cu o pregătire teoretică, şi ţin minte că şeful meu, domnul Plai, îmi cerea să fac analize, rapoarte, şi de fiecare dată avea câte ceva de completat, de tăiat, de corectat. La un moment dat, nu a mai făcut nicio corectură. Şi atunci mi-am spus: Iată că am ajuns să fac un lucru de la început până la final fără ajutor. A fost un semnal pozitiv. Fiind tânăr poliţist, am fost solicitat să fiu pus şef la două structuri – una de economic, cealaltă de Rutier, dar le-am refuzat pe amândouă pentru că eram prea tânăr! Aş fi avut în subordine oameni cu multă experienţă, bine pregătiţi. Cum să mă duc eu să le fiu şef unor oameni care puteau să fie ei şefi? Mai târziu, când am simţit că pot, am acceptat funcţia, dar am susţinut concurs. În altă ordine de idei, poliţistul trebuie să fie activ nu 8 ore, ci 24 de ore din 24. Au fost cazuri de poliţişti în concediu sau în timpul liber care au intervenit pentru salvarea unor persoane aflate în situaţii dificile. Şi încă un lucru – toţi greşim, dar important este să recunoaştem greşeala, şi să corectăm greşelile. În final, cu toate relele care se întâmplă, există progres în societatea românească, cu mici paranteze pe care le las ca să înţeleagă fiecare ce am vrut să spun: tot ce am spus eu am spus din postura de fost şef al Poliţiei Judeţene, şi nu de şef al Poliţiei Locale.
Chestor Ioan Scripniciuc: Poliția Română a suportat mai multe transformări în ultimii ani, mai ales după demilitarizarea din 2002, modernizarea acesteia, în special în domeniul criminalisticii sau a bazelor de date, fiind o preocupare constantă dar nu suficientă. Despre ce ar trebui să se întâmple în Poliție trebuie întrebați polițiștii activi, eu doar pot să-mi exprim câteva opinii personale fără pretenția de a fi exhaustiv, răspunsul la această întrebare putând fi foarte lung. În primul rând este nevoie de o reformare radicală în domeniul resurselor umane, începând de la politica de recrutare pentru școlile de agenți sau ofițeri până la modul de pregătire a polițiștilor sau eliminarea deficitului mare de personal. Apoi, procedurarea activităților polițienești unde lipsesc și simplificarea celor existente, desigur și însușirea acestora de cei care trebuie să le aplice. Cunoașterea situației operative (populație, teritoriu, etc), trebuie să fie prioritate pentru polițiștii de la structurile operative, în special de la ordine publică și investigații criminale. Pe lângă pregătirea profesională este necesară și o disciplină mai mare în rândul polițiștilor. Promovarea polițiștilor pe funcții de conducere doar pe criterii de competență profesională, o cooperare mai eficientă cu structurile de suport informativ și cele de aplicare a legii, apropierea mai mare de comunitate și rezolvarea problemelor sesizate cât mai operativ, clarificarea atribuțiilor pe care le au polițiștii pe diverse domenii de activitate și eliminarea suprapunerilor de competențe sunt alte câteva opinii personale. Nu trebuie uitată dotarea corespunzătoare cu tehnică criminalistică, autospeciale pentru intervenție sau patrulare și aplicații de localizare a apelurilor telefonice cât mai eficiente.
