Catastrofa de la Certej ascunsă de autorităţile comuniste. Nămolul prăvălit peste case şi blocuri a ucis aproape 100 de oameni

0
227 views

Pe 30 octombrie s-au împlinit 47 de ani de la dezastrul de la Certej, locul unde aproape 100 de oameni au murit îngropaţi sub sterilul toxic prăvălit peste casele şi blocurile în care locuiau. Autorităţile comuniste au ascuns catastrofa şi nu au găsit niciun vinovat pentru ea.

Unul dintre cele mai mari dezastre miniere din istoria României s-a petrecut în comuna Certej, locul unde în dimineaţa de 30 octombrie 1971 au murit cel puţin 89 de oameni, iar alţi aproape 100 au fost răniţi. Tragedia pare cufundată în uitare. Câteva cruci de fier, ruginite, fără flori în jurul lor stau la căpătâiul morţilor îngropaţi într-o groapă comună la marginea cimitirului din localitate. Ziarele vremii, controlate de Partidul Comunist Român, nu au dezvăluit atunci niciun detaliu despre catastrofa de la Certej şi despre urmările ei, iar oamenilor locului li s-a interzis să vorbească despre ea. Documente de arhivă, dosarul de anchetă şi câteva relatări scurte în presa internaţională oferă amănunte despre amploarea dezastrului, scrie „Adevărul”.

În 30 octombrie 1971, la ora 5 dimineaţa, barajul iazului s-a rupt iar 300.000 de metri cubi de steril toxic au inundat cartierul muncitoresc al Certejului. Valul de nămol şi zgură a acoperit şi a distrus şase blocuri, un cămin de nefamilişti şi peste 20 de gospodării. Nămolul toxic a acoperit, în numai un sfert de oră, zeci de kilometri pătraţi, cu straturi de până la jumătate de metru. Urmările au fost dezastruoase pentru comunitate. Avalanşa a lăsat, oficial, în urma ei, cel puţi 89 de morţi, iar 76 de persoane au fost rănite.

„Declanşarea catastrofei a surprins mai mulţi cetăţeni în case ori în blocuri, unii dormind. S-au stabilit măsuri urgente de salvare a celor accidentaţi şi de scoatere a celor morţi cu ajutorul militarilor aduşi la faţa locului în acest scop, din Deva, Orăştie şi Brad. În prima zi a catastrofei au fost scoase 21 de victime de sub nămol şi din locuinţe, care au fost transportate la sediul căminului cultural unde au fost spălate de nămol şi s-a trecut la identificarea lor pentru a fi predate familiilor. Unele cadavre au fost identificate cu mare greutate, din cauza deformaţiilor provocate prin lovirea ori târârea victimelor de avalanşa sterilului”, consemna procurorul de caz.

Majoritatea victimelor au fost copii şi tineri, fii ai muncitorilor care lucrau în exploatările miniere din Munţii Metaliferi.

Nu au găsit niciun vinovat

În următoarele zile, zona Certejului a fost izolată, trupe de Miliţie şi Securitate au fost puse să nu lase nico persoană neautorizată să mai intre în comună, în timp ce militarii au continuat să scoată cadavrele îngropate sub dărâmături şi în mâlul care a acoperit comuna. „Operaţiunea de stabilire a identităţii persoanelor decedate se desfăşoară greu, deoarece în multe cazuri au murit toţi membrii unor familii, fiind necesar să se stabilească rudele acestora din alte localităţi”, se arăta în nota secretă a Secretariatului M.A.I., aflată la Arhivele CNSAS şi publicată de Nicoleta Ionescu Gură, în Caietele CNSAS, sub titlul „30 Octombrie 1971. Catastrofa de la Exploatarea Minieră Certej-Săcărâmb, judeţul Hunedoara în documentele din arhiva PCR şi ale Securităţii”.