Pe unde trece, devine spaima instanţelor: fostul prefect contestă toate deciziile din puşcării legate de persoana sa. 18 plângeri legate de condiţiile din Penitenciare a depus la instanţe, între 2014 şi 2016, fostul prefect Radu Prisăcaru. Una dintre nemulţumirile sale frizează absurdul: a contestat faptul că a fost recompensat. Puşcăriile din Iaşi, Vaslui, Focşani şi Botoşani l-au supărat pe Prisăcaru. Până acum, a pierdut toate procesele, dar mai are două pe rol, la Bucureşti, în vizor fiind Statul român.
Fostul prefect Radu Prisacaru, condamnat în 2014 la patru ani de închisoare pentru luare de mită, îşi condimentează viaţa după gratii demarând cu ghiotura acţiuni în instanţă. Ieşeanul s-a plâns judecătorilor că nu i-au fost respectate drepturile în închisoare şi a solicitat în unele cazuri şi daune morale. Fie că a invocat că nu a putut să comunice on-line cu familia sau că nu i s-a permis să aibă convorbiri telefonice nelimitate cu avocaţii săi, toate acţiunile au fost respinse de instanţă.
8 la Botoşani, 7 la Iaşi
Radu Prisăcaru a formulat în instanţă opt contestaţii împotriva deciziilor judecătorului de supraveghere din Penitenciarul Botoşani, şapte pentru că magistratul i-a respins plângerile prin care reclama că i s-au încălcat drepturile şi una pentru că era nemulţumit de regimul de detenţie stabilit. Alte şapte contestaţii făcute de Prisăcaru împotriva hotărârii judecătorului de supravegherea a privării de libertate de la Penitenciarul Iaşi au fost analizate de Judecătoria Iaşi. Toate au avut însă aceeaşi soartă: au fost respinse de instanţe.
După ce a intrat în puşcărie, Prisăcaru l-a imitat pe „magistrul” său Relu Fenechiu, şi el aflat după gratii, şi a cerut ca toate contestaţiile să fie judecate în lipsa sa
Răduţă, om sucit
Astfel, în una dintre contestaţiile depuse la Judecătoria Botoşani, Prisăcaru a arătat că în mai anul trecut a fost recompensat de o comisie a închisorii cu „suplimentarea dreptului la pachet şi vizită” fără ştirea şi acceptul său şi astfel s-a comis un abuz. De asemenea, fostul prefect de Iaşi a solicitat şi 10.000 de lei daune morale. „Numitul Prisăcaru Vasile Radu a fost recompensat pentru participarea la activităţile socio-educative derulate în penitenciar, respectiv pentru participarea la două concursuri tematice, aspect ce nu constituie o încălcare a drepturilor sale, ci dimpotrivă o recunoaştere a implicării active a condamnatului în activităţile la care participă. Pentru acordarea recompenselor nu este necesar acordul persoanei private de libertate, procedura de acordare neprevăzând această condiţie”, se arată în motivarea deciziei Judecătoriei Botoşani, prin care i-a fost respinsă contestaţia lui Prisăcaru.
A cerut daune de la Statul român
În octombrie anul trecut, Prisăcaru a solicitat din nou instanţei să constate că i-au fost încălcate drepturile şi a cerut 10.000 de euro daune morale de la Statul român. Conform deciziei Judecătoriei Botoşani, fostul prefect s-a plâns că a formulat trei cereri pentru a munci în penitenciar şi cereri de audienţă, iar aceste au fost respinse fără a fi analizate de Comisia de Muncă, deşi a făcut dovada „calităţii sale de cadru universitar şi formator în Marea Britanie şi România”. Instanţa arată că prima cerere de a munci i-a fost respinsă pentru că fusese transferat de scurt timp din Penitenciarul Iaşi în cel din Botoşani, a doua pentru că la momentul respectiv fuseseră selecţionaţi suficienţi deţinuţi pentru a munci, iar fostul prefect fusese analizat deja în Comisia de elaborare a unei lucrări ştiinţifice, iar a treia a fost clasată pentru că avea acelaşi obiect cu a doua solicitare.
„Avându-se în vedere că obiectivele planificării şi organizării forţei de muncă au ca scop implicarea în astfel de activităţi a unui număr cât mai mare de persoane, iar nu monopolizarea acestora de către o singură persoană, nu se poate constata încălcarea vreunui drept al petentului”, se arată în motivarea deciziei Judecătoriei Botoşani.
Nu a putut comunica on-line cu familia
Radu Prisăcaru s-a mai plâns instanţei că i-a fost încălcat şi dreptul la comunicări on-line prevăzut de Legea privind executarea pedepselor. Fostul prefect a cerut conducerii închisorii din Botoşani să-i permită să comunice on-line cu familia sa care locuieşte în Marea Britanie, motivând şi că soţia sa este bolnavă, iar fiul minor. Însă solicitarea i-a fost respinsă pe motiv că în penitenciar nu erau aplicabile la momentul respectiv prevederile articolului care reglementează posibilitatea deţinuţilor de a comunica on-line. Decizia judecătorului de supraveghere a fost menţinută şi de instanţă.
Fostul prefect a cerut conducerii închisorii din Botoşani şi alocarea unui număr nelimitat de minute, pe care să le plătească din fonduri proprii, pentru a discuta şi ţine legătura cu avocaţii săi. Solicitarea i-a fost respinsă, iar fostul prefect a făcut plângere la judecătorul de supraveghere, iar apoi la Judecătoria Botoşani, solicitând din nou în instanţă 10.000 de euro daune.
Când avea şi el dreptate, a depus acţiunea prea târziu
Fostul prefect s-a supărat şi pentru că atunci când a fost încarcerat la Penitenciarul Iaşi a fost cazat în camere supraaglomerate, murdare, cu lumină naturală insuficientă şi din care lipseau condiţiile minime de detenţie prevăzute de legislaţia naţională şi europeană. Plângerea a fost respinsă atât de judecătorul de supraveghere, cât şi de Judecătoria Iaşi ca tardivă.
Citește și Curat „Basic Instinct” la Miroslava: sex, cuţit, împăcare, puşcărie, bebeluş, iar puşcărie
Prisăcaru a solicitat ca toate contestaţiile să fie judecate în lipsă, iar după ce acestea au fost respinse, instanţele l-au obligat să achite statului cheltuieli judiciare.
Avocata Sandra Grădinaru, cea care l-a reprezentat pe Radu Prisăcaru în procesul de corupţie care i-a adus condamnarea, nu a putut fi contactată pentru a-şi exprima un punct de vedere despre acţiunile clientului său.
Prisăcaru a stat în 2006 în arest preventiv
Cum a ajuns la puşcărie
În 2006, fostul prefect a fost acuzat că ar fi cerut 3 hectare de teren din cele 16 hectare pe care urma să le primească ieşeanca Norina Forna, semnatara unei cereri de retrocedare aflate pe rolul Prefecturii. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie l-a condamnat definitiv pe Prisăcaru, în iunie 2014, la patru ani de închisoare cu executare pentru luare de mită, menţinând o decizie a Curţii de Apel Iaşi din decembrie 2011. În dosarul instrumentat de DNA au mai fost condamnate alte trei persoane, una fugind din ţară înainte de a fi încarcera
tă.
