Norii care strălucesc argintiu la crepuscul, spre marginea orizontului, numiţi nori noctilucenţi, pot fi văzuţi, de obicei, la la latitudini înalte, spre poli. Dar în ultimul deceniu oamenii de ştiinţă au observat că aceşti nori sunt tot mai des semnalaţi şi apar la latitudini mai joase. Cercetătorii caută acum să afle explicaţia acestui fenomen.
Norii noctuilucenţi sunt norii aflaţi la cea mai mare înălţime în atmosfera Pământului – aproximativ 80 km. Strălucirea lor este dată de faptul că, la această înălţime, ei reflectă lumina Soarelui mult timp după asfinţit.
Au fost semnalaţi oficial pentru prima dată în 1885, iar de atunci, cercetările au arătat că pentru formarea lor sunt necesare 3 condiţii: temperaturi foarte scăzute, vapori de apă şi praf meteoritic.
De obicei, ei erau observaţi la latitudini înalte, dar cercetările realizate cu satelitul Aeronomy of Ice in the Mesosphere (AIM) al NASA arată că semnalările lor au devenit tot mai frecvente la latitudini mijlocii, între paralelele de 40 şi de 55 de grade.
Studii anterioare încercau să explice îndesirea apariţiilor acestor nori prin diferite ipoteze: lansările de rachete sau creşterea emisiilor de metan; despre ambele se crede că ar mări conţinutul de vapori de apă în straturile superioare ale atmosferei.
Observaţiile mai noi au arătat că, între anii 2002-2011, prezenţa norilor noctilucenţi a devenit mai frecventă şi că fenomenul pare să fie cauzat de scăderea temperaturilor în straturile înalte ale atmosferei, arată un studiu al oamenilor de ştiinţă americani publicat în Journal of Geophysical Research: Atmospheres.
Cercetătorii vor să afle, în continuare, dacă această scădere a temperaturilor are legătură cu atenuarea activităţii solare, deoarece în această perioadă intesitatea activităţii Soarelui a ajuns la un minim, în cadrul ciclului său natural, ceea ce ar putea determina o răcire în regiunile înalte ale atmosferei.
(Sursa: descopera.ro)
