Tribunalul a anulat raportul de evaluare prin care primarul comunei Butea, Anti Anton, i-a acordat secretarului general Marius Bălăucă calificativul „satisfăcător” pentru activitatea din 2023. Decizia vine după ce, în urma unei evaluări anterioare, același funcționar primise „foarte bine”. Judecătorii au constatat că administrația nu a respectat procedura legală: obiectivele individuale nu au fost comunicate la începutul perioadei evaluate, iar raportul nu arată ce note a acordat fiecare membru al comisiei.
Un conflict administrativ care mocnește de mai multă vreme în Primăria Butea a ajuns din nou în atenția instanțelor. Primarul Anti Anton a pierdut procesul intentat de secretarul general al comunei, Marius Bălăucă, după ce Tribunalul a decis anularea raportului de evaluare profesională întocmit la sfârșitul anului 2024.
Miza procesului a fost un calificativ care putea avea consecințe directe asupra carierei și veniturilor secretarului general. Pentru activitatea desfășurată în 2023, Bălăucă a primit nota 2,56 și calificativul „satisfăcător”, deși o evaluare anterioară, realizată de doi membri ai comisiei, îi acordase nota 4,675 și calificativul „foarte bine”.
De la „foarte bine” la „satisfăcător”, după intervenția primarului
Potrivit documentelor depuse la dosar, prima evaluare a activității lui Marius Bălăucă a fost realizată de doi membri ai comisiei desemnate în cursul anului 2024. Aceștia au acordat un punctaj final de 4,675, corespunzător calificativului „foarte bine”. Primarul Anti Anton nu a acceptat însă rezultatul și nu a dat curs raportului. Secretarul general a susținut în instanță că edilul a solicitat justificări suplimentare, iar ulterior cei doi membri ai comisiei au semnat adrese prin care cereau anularea primei evaluări.
La 30 decembrie 2024, primarul a constituit o nouă comisie, prin Dispoziția nr. 551, iar aceasta a întocmit un al doilea raport pentru aceeași activitate profesională. De această dată, rezultatul a fost radical diferit: nota 2,56 și calificativul „satisfăcător”.
Bălăucă a contestat raportul, susținând că evaluarea a fost subiectivă, că procedura legală nu a fost respectată și că schimbarea dramatică a calificativului a fost rezultatul presiunilor exercitate de primar. Administrația locală a respins acuzațiile și a susținut că primul raport ar fi fost, în realitate, o autoevaluare întocmită de secretarul general și prezentată membrilor comisiei doar pentru semnare.
Tribunalul nu a tranșat disputa privind presupusele presiuni ale primarului. A identificat însă încălcări concrete ale legii în întocmirea celui de-al doilea raport și l-a anulat.
Secretarul general, evaluat fără obiective comunicate în prealabil
Una dintre neregulile importante constatate de judecători privește modul în care au fost stabilite obiectivele profesionale. Legislația obligă administrația să stabilească și să comunice funcționarului public, la începutul perioadei evaluate, atât obiectivele individuale, cât și indicatorii de performanță.
În dosar, Primăria Butea a prezentat un referat despre care a susținut că dovedește că secretarul general cunoștea criteriile după care urma să fie evaluat. Judecătorii au constatat însă că documentul cuprindea indicatorii de performanță, nu și obiectivele individuale. Tribunalul a explicat că cele două categorii sunt distincte și nu se pot substitui una alteia. Indicatorii măsoară gradul de realizare a obiectivelor, dar nu țin locul acestora.
În lipsa unor dovezi că obiectivele pentru anul 2023 au fost comunicate la începutul perioadei evaluate, instanța a concluzionat că obligația legală nu a fost respectată. Practic, administrația nu a demonstrat că secretarul general a fost informat, în condițiile prevăzute de lege, asupra obiectivelor în raport cu care urma să fie judecată activitatea sa.
Notele membrilor comisiei, ținute la secret
O altă neregulă care a cântărit decisiv în hotărârea Tribunalului privește modul în care a fost stabilită nota finalî. Legea prevede că fiecare membru al comisiei trebuie să acorde individual note în procesul de evaluare a secretarului general. Raportul contestat conținea însă o singură notă pentru fiecare obiectiv și criteriu profesional, fără să arate punctajele acordate separat de membrii comisiei.
Judecătorii au arătat că simpla semnare a documentului de către toți evaluatorii nu demonstrează că fiecare dintre aceștia a realizat efectiv propria notare. Mai mult, Tribunalul a observat că doi dintre membrii comisiei acordaseră anterior note semnificativ mai mari într-un alt document.
În raportul final nu se mai putea identifica dacă aceștia și-au schimbat evaluarea, ce punctaje au acordat individual și cum s-a ajuns la nota de 2,56. Instanța a considerat că această lipsă de transparență face imposibilă verificarea respectării procedurii legale. Concluzia judecătorilor a fost că raportul de evaluare a fost întocmit cu încălcarea prevederilor legale și trebuie anulat.
Primarul Anti Anton acuză un blocaj administrativ și prejudicii de 61.000 de lei
În timpul procesului, primarul Anti Anton a prezentat o versiune complet diferită asupra relației cu secretarul general. Edilul a susținut că Marius Bălăucă ar fi avut o conduită contradictorie, ar fi blocat proceduri administrative și nu și-ar fi îndeplinit corespunzător atribuțiile de serviciu.
Printre reproșurile formulate se numără intervențiile secretarului general în organizarea unui concurs la SPCLEP, obiecțiile privind numirea unei persoane într-o funcție publică și o dispută legată de stabilirea salariului unui angajat căruia o decizie medicală îi impunea reducerea timpului de lucru.
Primarul a mai susținut că pasivitatea secretarului general în anumite cauze funciare ar fi provocat un prejudiciu de 61.000 de lei bugetului local, reprezentând penalități de întârziere.
O altă acuzație a fost că, în ultimii patru ani, activitatea lui Bălăucă s-ar fi concentrat în mare parte pe procese și sesizări penale împotriva primarului și a altor angajați ai instituției. Aceste acuzații au fost formulate de primar în apărarea sa și nu reprezintă constatări ale Tribunalului în acest dosar.
Judecătorii au analizat legalitatea raportului de evaluare, nu toate disputele administrative dintre cei doi. Iar în această privință, apărarea Primăriei Butea nu a avut câștig de cauză.
Bălăucă a cerut 10.000 de lei daune morale, dar a pierdut acest capăt de cerere
Deși a obținut anularea raportului de evaluare, Marius Bălăucă nu a câștigat toate solicitările formulate în instanță. Secretarul general a cerut și plata unor daune morale de 10.000 de lei, susținând că ar fi fost supus hărțuirii psihice și stigmatizării profesionale.
Tribunalul a respins însă solicitarea, motivând că anularea unui act administrativ nu înseamnă automat că persoana afectată are dreptul la despăgubiri. Pentru acordarea banilor, reclamantul trebuia să dovedească existența unui prejudiciu moral concret și legătura acestuia cu actul administrativ nelegal.
Judecătorii au apreciat că probele prezentate nu demonstrează o atingere concretă adusă demnității, reputației profesionale sau vieții personale. A fost respinsă și solicitarea de suspendare a raportului până la soluționarea definitivă a procesului. Tribunalul a considerat că nu a fost demonstrată existența unei pagube materiale iminente. De asemenea, instanța a respins ca inadmisibilă cererea de penalități de 500 de lei pentru fiecare zi de întârziere în plata daunelor morale.
Prin hotărârea pronunțată luna aceasta, Tribunalul a respins excepția lipsei de interes invocată de Primăria Butea, a admis în parte acțiunea lui Marius Bălăucă și a anulat raportul de evaluare nr. 46770 din 30 decembrie 2024.



























































