Primarul municipiului Iași, Mihai Chirica, respinge acuzațiile formulate de procurorii DNA în dosarul „Păcura” și susține că ancheta pornește de la o interpretare pe care o consideră eronată a situației stocului de 542 de tone de păcură. Edilul afirmă că Primăria Iași a contestat încă din 2024 modul în care Administrația Națională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale (ANRSPS) a gestionat situația și că instituția pe care o conduce s-a adresat instanței.
DNA a anunțat că a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale față de Mihai Chirica, pentru abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave. Potrivit procurorilor, edilul ar fi aprobat, la 27 mai 2022, plata a 2.036.882 de lei din bugetul local pentru 542 de tone de păcură despre care anchetatorii susțin că nu existau în realitate. În dosar mai sunt cercetați nouă funcționari din cadrul Primăriei Iași.
În declarația sa, Chirica pune sub semnul întrebării chiar momentul în care ar fi dispărut cantitatea de păcură și susține că responsabilitatea pentru rezerva de stat nu a aparținut direct Primăriei.
„Din punctul meu de vedere este un dosar care nu vizează, cel puțin la nivelul pe care l-am văzut cum au decurs lucrurile, aplicarea cu exigență a unor elemente de justiție și pur și simplu a devenit foarte rapid un dosar media, ca să spun așa”, a declarat primarul.
Chirica afirmă că disputa cu ANRSPS nu este una apărută odată cu dosarul penal, ci datează din 2024.
„Noi de-a lungul timpului avem acest conflict cu Autoritatea Națională încă din anul 2024, pentru că noi ne judecăm la Tribunalul București. Noi n-am stat cu mâinile încrucișate să ne întrebi cineva ce avem de făcut.”
Edilul susține că Primăria a contestat modul în care au fost aplicate prevederile legale și că instituția a ales calea instanței.
„Noi am spus de la început că nu e drept cum se aplică legea specială, Legea 82/1982, și să fim amenințați în permanență cu penalul sau cu plata de penalități de către Autoritatea Națională ANRSPS, care este și membră CSAT-ului.”
Unul dintre principalele argumente invocate de Chirica privește intervalul dintre momentul recepției stocului și cel în care a fost constatată lipsa cantității de păcură.
„Distanța de la momentul la care au făcut ei procesul-verbal de recepție, respectiv ANRSPS-ul, l-a făcut, nu l-am făcut noi cu noi înșine, și la data la care ei constată că acea cantitate de păcură nu mai este bună este de doar două săptămâni.”
Primarul susține că, în opinia sa, este imposibil ca 542 de tone de păcură să fi fost sustrase într-un interval atât de scurt.
„În două săptămâni, 542 de tone de păcură nu putea nici măcar fi cântărită, darămite extrasă, furată, compromisă.”
Chirica invocă și o expertiză realizată în 2024, despre care spune că ar susține poziția municipalității.
„Prin urmare, e fals tot ce scrie acolo. Noi am făcut o expertiză în 2024 și expertul arată foarte clar că ANRSPS-ul nu și-a făcut treaba.”
În versiunea prezentată de primar, problema ar avea legătură cu modul în care a fost administrată rezerva de stat înainte ca aceasta să ajungă efectiv în responsabilitatea municipalității.
„Nu și-a împrospătat rezerva de stat, acolo depozitul funcționează de peste 20 de ani de zile, noi l-am preluat după 2021 și l-am golit în 2023. Deci n-am și n-am avut timp să vedem unde este și mai mult.”
Chirica susține, de asemenea, că Primăria Iași nu a gestionat direct stocul de păcură.
„Gestiunea s-a făcut de către angajații CET-ului, care nu sunt angajații noștri, sunt angajații Termo Service.”
Chirica consideră că acuzațiile care îl vizează ridică semne de întrebare și respinge ideea că ar fi avut un rol direct în gestionarea fizică a combustibilului.
„De asta lasă foarte multe umbre de întrebare și e foarte urât să vorbești despre un primar ales să spui că a făcut afaceri cu păcuri. E mizerie.”
Întrebat dacă se simte „vânat”, primarul a răspuns afirmativ și a făcut trimitere la modul în care, în opinia sa, au fost construite și alte demersuri împotriva sa.
„Eu mă simt vânat pentru că s-a folosit aceeași rețetă. Adică același auditor al Curții de Conturi, ca și în alte cazuri, face aceeași plângere care se duce către Judecătoria Iași, care ulterior este transferată către Parchetul DNA Iași și folosesc aceleași, să spunem, învinovățiri care sunt lipsite de deontologie profesională.”
Primarul contestă și acuzația referitoare la documentele de recepție, susținând că acestea ar fi reflectat existența bunului în evidențele aferente rezervei de stat.
„Cum să spui că ai făcut notă de intrare-recepție la un produs în mod fals când el există? Pentru că el exista în rezerva de stat la tine în curte și îl aveai sub semnătură prin contract.”
În final, Chirica a sugerat că în spatele demersului ar putea exista o persoană pe care o consideră responsabilă pentru situația creată, afirmând că va face public numele acesteia după încheierea mandatului.
„E foarte clar că este un alt cui. Am să vă dau numele, dar după ce plec din această instituție.”
Potrivit DNA, în dosarul „Păcura”, procurorii susțin că plata de 2.036.882 de lei ar fi produs un prejudiciu de aceeași valoare bugetului local și că regularizarea scriptică a stocului ar fi permis acoperirea unei lipse de 542 de tone de păcură. Anchetatorii au dispus și măsuri asigurătorii asupra unor bunuri imobile aparținând lui Mihai Chirica și altor inculpați.
