RUBRICA DE PAMFLET: Aici adevărul se spune prin strâmbături, iar politica se măsoară în hohote de râs. Personajele sunt fictive, chiar dacă par luate de pe Facebook-ul de ieri. Lectura se face pe proprie răspundere, fără promisiuni goale și fără blocaje de umor!
Mare minune mare, stimabile, în târgul Ieșilor! S-a aflat la gazete că la renumita Mănăstire Trei Ierarhi, sfintele fețe bisericești au descoperit o metodă nouă, curat miraculoasă, de-a lungi termenele și de-a umfla prețul la zidăria clădirii C2.
Întreprinderea începuse cum nu se poate mai constituțional, printr-o licitație ca la carte. S-au strâns antreprenorii, au pus ofertele pe masă, iar comisia, cu frica lui Dumnezeu, a ales firma cu prețul cel mai mic. Toate bune și europene, monșer! Dar vorba lui Caragiale: „Să se revizuiască, primesc! Dar să nu se schimbe nimic; ori să nu se revizuiască, primesc! Dar atunci să se schimbe pe ici, pe colo, și anume în punctele esențiale”.
Și s-a schimbat, neicuță! Chiar dacă în caietul de sarcini scria negru pe alb că „prețul e ferm și nu se ajustează”, băieții deștepți au inventat Sfintele Acte Adiționale.
– „Părinte, ești om cu scaun la cap! Mai dă-ne o semnătură, să facem din 27 de luni… vreo 42! Că doar sfinții n-au tren de prins!” ar fi șoptit antreprenorul.
– „Iar cu prețul, fiule? Că e neschimbat!”
– „Îl nuanțăm, preacuvioase! Mai punem vreo două milioane de lei acolo, din burtă, să treacă de oferta clasatului pe locul doi. Schimbăm clasamentul după premiere, curat constituțional!”
Zis și făcut, onorabile! Doar că de la București a mirosit a ars. Direcția Antifraudă a venit iute, a lăsat mănăstirea fără banii europeni și a trimis raportul la instanță. Fețele bisericești, însă, păstrează o tăcere mănăstirească în fața presei și lasă judecata în seama avocaților. Curat minune românească, bibicilor!
