Ani întregi, administrația din Podu Iloaiei a funcționat cu venituri fiscale insuficient urmărite, salarii contestate de auditori, achiziții cu probleme și contracte care au ajuns în instanță sau la Parchet. Raportul Curții de Conturi arată că normalizarea a venit abia după intervenția organelor de control, în timp ce cele mai sensibile dosare rămân deschise. Peste 140.000 de euro în salarii considerate nelegale, aproape un milion de lei revendicat de ANL, contracte investigate penal și ani de administrare defectuoasă a banului public. Raportul Curții de Conturi scoate la lumină una dintre cele mai complicate moșteniri administrative din județ, la Primăria Podu Iloaiei.
Raportul de follow-up al Curții de Conturi de la finalul lunii mai 2026 arată că o parte dintre neregulile grave descoperite la Primăria Podu Iloaiei au fost remediate doar după intervenția instituției de control, în timp ce alte probleme rămân nerezolvate sau sunt în continuare analizate în instanțe și dosare penale.
Misiunea de follow-up efectuată de Camera de Conturi Iași în 2026 a verificat dacă Primăria Podu Iloaiei a pus în aplicare măsurile dispuse încă din 2022, după auditul situațiilor financiare aferente anului 2021. Concluzia generală este una incomodă – multe dintre deficiențele constatate nu au fost simple erori birocratice, ci probleme care au afectat colectarea veniturilor, administrarea patrimoniului, salarizarea personalului și gestionarea contractelor publice. Mai grav, Curtea de Conturi consemnează existența simultană a unor dosare penale și litigii civile legate de o parte dintre abaterile identificate.
Impozite neîncasate și ani de pasivitate fiscal
Una dintre cele mai importante constatări privește incapacitatea administrației locale de a identifica și încasa la timp venituri care aparțineau bugetului local. Auditorii au descoperit că impozitele pentru anumite clădiri nerezidențiale nu au fost stabilite corect, iar activitatea de inspecție fiscală era practic inexistentă. În 2022, pentru un eșantion de 12 contribuabili, au fost stabilite obligații fiscale de aproape 300.000 de lei, însă încasările efective au fost de doar 7.517 lei.
Diferența uriașă dintre sumele datorate și cele efectiv colectate ridică întrebarea esențială: cine răspunde pentru anii în care administrația locală a permis acumularea unor restanțe semnificative? Abia după intervenția Curții de Conturi au fost emise decizii de impunere, somații și titluri executorii.
Creșterea încasărilor fiscale din ultimii ani – de la 2,93 milioane lei în 2022 la peste 5,35 milioane lei în 2025 – poate fi prezentată de actuala administrație drept un succes. Totuși, raportul sugerează și o altă interpretare: existau venituri care nu erau urmărite și colectate cu rigoarea impusă de lege.
Salarii acordate fără bază legală. Prejudiciul estimat a explodat de la 540.000 la peste 711.000 de lei
Poate cea mai sensibilă secțiune a raportului privește gestionarea resurselor umane. Curtea de Conturi identificase încă din 2022 plăți salariale considerate nelegale, estimate inițial la peste 540.000 de lei. În timpul verificărilor ulterioare, situația s-a complicat. Dacă pentru unele funcții ocupate în baza unor acte administrative anulate ulterior de instanțe nu au mai fost identificate cazuri similare, în ceea ce privește funcțiile de conducere ocupate prin delegări considerate neconforme, valoarea sumelor acordate a crescut spectaculos.
Astfel, în urma recalculărilor efectuate de administrație și a analizelor suplimentare, cuantumul total al sumelor a fost reevaluat la 711.562 de lei pentru perioadele 2012–2018 și 2019–2021. Această sumă figurează în evidențele contabile ale instituției. Mai mult, raportul indică existența unor investigații penale aflate în desfășurare, cu potențiale implicații asupra acestor aspecte.
Patrimoniu nereevaluat timp de 13 ani
Un alt capitol relevă un management patrimonial deficitar. Curtea de Conturi a constatat că ultima reevaluare a patrimoniului fusese realizată în 2010, deși legislația impunea actualizări periodice.
Consecința? Timp de peste un deceniu, activele orașului au fost reflectate în contabilitate la valori depășite. Abia în 2023 a fost efectuată o reevaluare care a generat diferențe de peste 23,3 milioane de lei în evidențele contabile. În administrația publică, astfel de întârzieri nu reprezintă simple formalități. Ele afectează imaginea reală a patrimoniului și capacitatea de fundamentare a deciziilor financiare.
Contractele ANL: aproape un milion de lei revendicați în instanță
Poate cel mai riscant dosar financiar pentru administrația locală este cel privind locuințele ANL. Raportul arată că două dintre măsurile dispuse de Curtea de Conturi nu au fost implementate.
În paralel, Agenția Națională pentru Locuințe a deschis un proces împotriva UAT Podu Iloaiei, solicitând 758.999 lei reprezentând sume rezultate din închirierea și vânzarea locuințelor ANL și 223.481 lei accesorii. Valoarea totală a pretențiilor depășește 980.000 de lei.
Deși cauza se află pe rolul instanței și nu există o hotărâre definitivă, simpla existență a unui litigiu de asemenea dimensiuni indică probleme serioase în administrarea fondului locativ ANL.
Afacerea „câinilor fără stăpân” ajunge la Parchet
Unul dintre cele mai controversate capitole privește serviciile de ecarisaj. Curtea de Conturi a constatat anterior plăți de 45.000 de lei efectuate integral înainte de prestarea serviciilor, în condițiile în care documentele justificative au fost întocmite ulterior și nu demonstrau în totalitate executarea obligațiilor contractuale.
Administrația locală a formulat plângere penală, iar cazul este investigat de Parchet. Este vorba despre una dintre cele mai grave constatări ale raportului, deoarece implică utilizarea banului public în baza unor documente a căror valoare probatorie a fost pusă sub semnul întrebării de auditori. Chiar dacă procedura de concesionare a serviciului a fost reluată ulterior, Curtea de Conturi consideră măsura doar parțial implementată.
Achiziții publice fără transparență
Raportul readuce în atenție și deficiențe privind achizițiile publice. În perioada verificată, anumite referate de necesitate nu conțineau specificații tehnice clare, iar atribuiri directe nu erau publicate conform cerințelor legale. Primăria a fost sancționată cu avertisment.
Deși ulterior procedurile au fost revizuite și publicitatea în SEAP a fost îmbunătățită, rămâne întrebarea câte contracte au fost derulate în condiții de transparență redusă înainte de intervenția Curții de Conturi.
O administrație obligată să repare ce trebuia să funcționeze din start
Lectura integrală a raportului relevă un model repetitiv: problemele au fost corectate, în multe cazuri, doar după controlul Curții de Conturi. Inventarierea patrimoniului, reevaluarea activelor, actualizarea contractelor de concesiune, recuperarea creanțelor, reorganizarea evidențelor fiscale și corectarea salarizării au fost realizate în principal ca reacție la constatări oficiale, nu ca rezultat al unor mecanisme interne eficiente de control. Ani întregi în care reguli elementare de administrare financiară au fost ignorate, venituri au rămas neîncasate, salarii au fost acordate în condiții contestate, iar litigiile și dosarele penale au devenit parte din peisajul instituțional.
La Podu Iloaiei au existat ani întregi probleme serioase de administrare fiscală, gestionare a patrimoniului, salarizare, achiziții publice și administrare contractuală. O parte semnificativă dintre acestea au fost corectate după intervenția Curții de Conturi.
Datele privind creșterea veniturilor fiscale, inventarierea patrimoniului și reorganizarea procedurilor administrative demonstrează că instituția a reacționat la constatările auditorilor. Pe de altă parte, cele mai sensibile aspecte – recuperarea prejudiciilor, litigiul cu ANL și dosarele penale aflate în lucru – rămân deschise.
Aceasta este, de fapt, concluzia esențială a raportului de follow-up din 2026: administrația locală a făcut pași importanți spre normalizare, însă moștenirea unor decizii și practici din trecut continuă să producă efecte financiare și juridice semnificative.
