Curtea de Apel Târgu Mureș a redus de la detenție pe viață la 29 de ani pedeapsa studentului condamnat pentru dubla crimă din Moara de Vânt. Motivarea deciziei definitive scoate la iveală detaliile care au schimbat radical soarta procesului.
Magistrații au remarcat că Ahmed Sami El Bourkadi era cunoscut în cercul său de prieteni ca o persoană care nu suporta să fie fotografiată.
„Este posibil ca atitudinea victimei în momentul efectuării fotografiei să fi constituit un alt motiv de nemulţumire pentru inculpat, mai ales că acestuia nu îi plăcea să fie fotografiat”, se arată în hotărârea Curții de Apel.
Judecătorii descriu un „raptus de agresivitate”
Unul dintre cele mai importante pasaje din motivare privește mecanismul care ar fi dus la izbucnirea violenței.
Magistrații spun că nu poate fi stabilită cu certitudine cauza exactă a conflictului, însă fac referire la concluziile expertizei psihiatrice și la contextul din acea seară.
„O explicaţie a reacţiei violente pe care a avut-o inculpatul faţă de victime poate să fie reprezentată de o criză de furie, un raptus de agresivitate”, au consemnat judecătorii.
Instanța arată că efectele protoxidului de azot amplifică emoțiile consumatorului, iar ridiculizarea inculpatului ar fi putut constitui un factor declanșator.
Cum descrie instanța atacul din casa groazei
Motivarea conține o reconstrucție detaliată a ultimelor momente trăite de cele două victime.
Judecătorii arată că agresiunea a început la parterul locuinței, unde Youssef Ajniyah a încercat să se refugieze și să scape de atacator.
„Victima a încercat să se apere”, notează instanța, făcând referire la multiplele leziuni defensive identificate de medicii legiști.
Tânărul a fugit spre etaj, fiind urmărit permanent de agresor.
Ajuns în dormitorul unde se afla Vanessa Burlacu, atacul a continuat cu o violență extremă.
„A avut loc o luptă între inculpat şi cele două victime”, consemnează Curtea de Apel.
Magistrații subliniază că numărul mare al loviturilor, viteza cu care acestea au fost aplicate și folosirea unui cuțit au făcut imposibilă o apărare eficientă din partea victimelor.
Teoria „albanezilor misterioși”, demolată de instanță
În apel, apărarea a încercat să susțină că la locul crimei s-ar fi aflat și alte persoane, posibil cetățeni albanezi.
Avocații au invocat diverse elemente găsite în locuință și au cerut efectuarea unor probe suplimentare.
Judecătorii au respins însă categoric această ipoteză.
Din analiza mesajelor trimise de Vanessa Burlacu prietenelor sale în seara crimei rezultă că în casă se afla „un prieten” al lui Youssef, nu mai multe persoane.
Totodată, instanța a concluzionat că toate probele tehnice și biologice indică prezența exclusivă a inculpatului.
„Instanţa constată că doar inculpatul a fost prezent în imobilul victimei”, se arată în hotărâre.
„Organele de urmărire penală nu pot fi obligate la imposibil”
Un alt punct central al apelului a vizat faptul că arma crimei nu a fost găsită niciodată.
Apărarea a susținut că această lipsă ar trebui să genereze dubii serioase privind întreaga anchetă.
Curtea de Apel a respins argumentul într-un pasaj care a atras atenția inclusiv specialiștilor în drept penal.
„Organele de urmărire penală nu pot fi obligate la imposibil”, au scris judecătorii.
Instanța a explicat că inexistența armei la dosar nu anulează ansamblul probelor biologice, criminalistice și tehnice care indică fără echivoc autorul faptelor.
Motivul surprinzător pentru care a fost eliminată detenția pe viață
Deși au confirmat integral vinovăția lui Ahmed Sami El Bourkadi, judecătorii au avut o opinie diferită față de prima instanță în privința personalității inculpatului și a modului în care a acționat după crime.
Tribunalul Iași apreciase că faptele justifică aplicarea celei mai severe sancțiuni prevăzute de lege.
Curtea de Apel Târgu Mureș a considerat însă că comportamentul de după crime este incompatibil cu profilul unei persoane care a acționat cu luciditate și sânge rece.
„Contrar opiniei primei instanţe, instanţa de apel consideră că inculpatul nu a dat dovadă de sânge rece în perioada 8-10 decembrie, ci de confuzie şi lipsă de control”, se arată în motivare.
Judecătorii au invocat faptul că acesta a folosit cardul victimei pentru a-și încărca propriul telefon și pe cel al iubitei sale și că a păstrat încălțămintea folosită la locul crimei.
„Actele sunt atât de incompatibile cu instinctul de conservare, încât ar fi incredibile dacă nu ar fi certe”, au concluzionat magistrații.
De la detenție pe viață la 29 de ani de închisoare
Pe baza acestei analize, Curtea de Apel a decis că pedeapsa adecvată pentru omorul calificat este maximul prevăzut de lege pentru închisoarea cu durată determinată, respectiv 25 de ani.
Au fost reduse și pedepsele aplicate pentru distrugere și furt calificat, după ce instanța a apreciat că inculpatul s-a întors o singură dată la locul faptei, nu de două ori, așa cum reținuseră procurorii.
În final, pedeapsa rezultantă a fost stabilită la 29 de ani de închisoare.
Decizia este definitivă și pune capăt unuia dintre cele mai mediatizate procese penale din România ultimilor ani.
