Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a transmis joi seară un comunicat dur la adresa Guvernului României, acuzând adoptarea unor măsuri care ”afectează drepturile judecătorilor și nerespectarea obligației de executare a hotărârilor judecătorești definitive”. Este vorba despre redistribuirea a peste 700 de milioane de lei, alocați inițial ICCJ, pentru finanțarea amendamentului PSD legat de pensionari.
Reprezentanții instanței supreme arată că, în mod constant, Executivul a adoptat măsuri care au avut ca efect restrângerea drepturilor judecătorilor, începând cu modificările privind regimul pensiilor și continuând cu situația actuală.
„Înalta Curte de Casație și Justiție a luat act cu îngrijorare de atitudinea Guvernului României care în mod constant și sistematic a adoptat măsuri cu efect de restrângere și afectare a drepturilor judecătorilor”, se arată în poziția instituției.
Potrivit ÎCCJ, această evoluție „nu este una izolată”, ci reflectă o practică ce ridică „serioase semne de întrebare cu privire la respectarea principiilor statului de drept”.
Executarea hotărârilor nu este opțională
Instanța supremă subliniază că executarea hotărârilor judecătorești definitive reprezintă o obligație legală, care nu poate fi amânată sau aplicată selectiv.
„Executarea hotărârilor judecătorești nu este opțională. Executarea nu poate fi amânată, reinterpretată sau făcută discreționar”, precizează ÎCCJ.
În acest context, instituția critică mecanismele de reeșalonare unilaterală a obligațiilor stabilite prin hotărâri definitive.
„Atunci când obligațiile stabilite prin hotărâri definitive sunt, în mod repetat, supuse unor mecanisme de reeșalonare unilaterală, prin care statul, în calitate de debitor, își arogă dreptul de a decide singur când și cum își execută propriile obligații, vorbim despre un comportament incompatibil cu ordinea juridică.”
Impact asupra dreptului de proprietate
Potrivit ÎCCJ, drepturile recunoscute prin hotărâri judecătorești reprezintă creanțe certe, protejate ca bunuri, iar amânarea executării acestora afectează direct dreptul de proprietate și securitatea juridică.
„Amânarea repetată a executării acestora, pe perioade extinse, afectează direct dreptul de proprietate și subminează securitatea juridică”, se mai arată în comunicat.
Instanța subliniază că, în calitate de ordonator principal de credite pentru instanțele judecătorești, nu poate accepta ca hotărârile pronunțate să fie tratate ca opționale: „Respectarea lor este o obligație constituțională și internațională a statului român.”
Posibile acțiuni în justiție
În aceste condiții, Înalta Curte solicită încetarea practicilor de reeșalonare unilaterală și avertizează că, în lipsa unor măsuri conforme cu legea, va recurge la demersuri legale: „Vor fi inițiate toate demersurile legale necesare, inclusiv o acțiune în justiție pentru obligarea Guvernului să asigure sumele în vederea executării obligațiilor exigibile.”
În final, instanța supremă subliniază caracterul obligatoriu al respectării legii: „Statul de drept nu este negociabil. Hotărârile judecătorești nu sunt facultative. Guvernul nu poate evita la nesfârșit executarea acestora pentru că legea nu este opțională.”
Surse oficiale au precizat, joi, pentru aktual24.ro de unde vor veni fondurile pentru amendamentul PSD privind ajutoarele pentru pensionari, atât de dezbătut în aceste zile.
Astfel, se vor tăia 770 milioane de lei de la ICCJ (pentru plata salariilor magistraților, majorate retroactiv) și aproape 300 de milioane de lei de la Ministerul Public, au precizat sursele.
Premierul Ilie Bolojan a anunțat joi că liderii coaliției de guvernare au ajuns la un acord pentru deblocarea adoptării bugetului de stat, pachetul social urmând să fie inclus integral, iar o parte din cheltuieli va fi acoperită prin amânarea plății unor drepturi salariale câștigate în instanță de magistrați.
„Avem o responsabilitate să deblocăm discuțiile legate de buget. S-a găsit o formulă prin care propunerea legată de pachetul social să fie susținută de coaliție”, a declarat premierul, după ședința coaliției.
Soluția convenită: fără creșterea deficitului
Șeful Executivului a explicat că au existat două variante pentru finanțarea pachetului social, însă coaliția a respins majorarea deficitului bugetar.
„Aveam două posibilități: prima să creștem deficitul cu anvelopa necesară acoperirii amendamentelor din Parlament – nu s-a mers pe această opțiune”, a precizat Ilie Bolojan.
Potrivit acestuia, soluția adoptată vizează reducerea altor cheltuieli bugetare.
„A doua variantă pe care am căzut de acord este să reducem alte cheltuieli – achitarea unor drepturi obținute de magistrați prin sentințe care au fost câștigate anii trecuți și amânarea acestora pentru anii următori”, a afirmat premierul.
El a subliniat că nu vor fi acceptate alte modificări ale bugetului.
„Alte amendamente nu vor fi acceptate”, a declarat Bolojan.
Calendarul adoptării bugetului
Premierul a anunțat reluarea rapidă a procedurilor parlamentare pentru adoptarea bugetului.
„La prânz vor fi reluate dezbaterile în comisiile de buget. După parcurgerea dezbaterilor ne propunem ca în această seară să înceapă dezbaterile în plen, iar în cursul zilei de mâine să fie aprobat bugetul”, a declarat acesta.
Potrivit premierului, această formulă permite adoptarea rapidă a bugetului și deblocarea funcționării instituțiilor.
„Această formulă ne asigură că România are un buget aprobat în cel mai scurt timp posibil. Se asigură plățile curente către ministere, către autorități locale, către proiectele de investiții. De asemenea, se dă o predictibilitate în ceea ce privește finanțele țării și inclusiv perspectiva piețelor vizavi de România și putem gestiona activitatea corectă”, a explicat Ilie Bolojan.
Detalii privind redistribuirea fondurilor
Conform deciziei coaliției, o parte din fondurile prevăzute inițial pentru plata drepturilor salariale restante ale magistraților vor fi redirecționate către pachetul social.
Astfel, nu vor fi achitate integral sumele stabilite prin hotărâri judecătorești, urmând ca acestea să fie eșalonate pentru anii următori. În bugetul inițial era prevăzută o sumă semnificativă pentru aceste plăți, inclusiv la nivelul Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Reacția PSD
Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a declarat că este mulțumit de rezultatul negocierilor din coaliție.
„Ca președinte al PSD mă declar satisfăcut de ședința coaliției. PSD a reușit să impună pachetul de solidaritate în integralitate, ceea ce e un lucru bun pentru pensionari și copiii cu dizabilități”, a afirmat acesta.
El a adăugat că adoptarea măsurilor a necesitat negocieri îndelungate.
„Rămâne un semn de întrebare – la fel ca în alte situații, noi am venit cu o propunere și a fost nevoie de multe negocieri să se aprobe”, a spus Grindeanu.
Blocaj depășit după tensiuni în coaliție
Acordul vine după ce dezbaterile din comisiile parlamentare de buget au fost suspendate în urma neînțelegerilor dintre PSD și PNL privind includerea pachetului de solidaritate.
Reluarea discuțiilor și stabilirea unei formule comune permit continuarea procedurii legislative și adoptarea bugetului într-un termen accelerat, în contextul presiunilor privind stabilitatea financiară și funcționarea administrației publice.
Comunicatul integral al ICCJ
”Înalta Curte de Casație și Justiție a luat act cu îngrijorare de atitudinea Guvernului
României care în mod constant și sistematic a adoptat măsuri cu efect de restrângere și
afectare a drepturilor judecătorilor, începând cu intervențiile asupra regimului pensiilor
și continuând, în prezent, cu ignorarea obligațiilor legale de executare a hotărârilor
judecătorești definitive.
Această evoluție nu este una izolată. Ea reflectă o practică care ridică serioase
semne de întrebare cu privire la respectarea principiilor statului de drept.
Executarea hotărârilor judecătorești nu este opțională. Executarea nu poate fi
amânată, reinterpretată sau făcută discreționar.
Atunci când obligațiile stabilite prin hotărâri definitive sunt, în mod repetat,
supuse unor mecanisme de reeșalonare unilaterală, prin care statul, în calitate de debitor,
își arogă dreptul de a decide singur când și cum își execută propriile obligații, vorbim
despre un comportament incompatibil cu ordinea juridică.
Drepturile recunoscute prin hotărâri judecătorești reprezintă creanțe certe,
protejate ca bunuri. Amânarea repetată a executării acestora, pe perioade extinse,
afectează direct dreptul de proprietate și subminează securitatea juridică.
Instanţa supremă, în calitatea sa de ordonator principal de credite pentru instanțele
judecătorești, nu poate accepta ca hotărârile pronunțate de instanțe să fie tratate ca
simple opțiuni. Respectarea lor este o obligație constituțională și internațională a statului
român.
În aceste condiții, Înalta Curte solicită încetarea practicilor de reeșalonare
unilaterală. În absența unor măsuri conforme cu legea, vor fi inițiate toate demersurile
legale necesare, inclusiv o acțiune în justiție pentru obligarea Guvernului să asigure
sumele în vederea executării obligațiilor exigibile.
Statul de drept nu este negociabil. Hotărârile judecătorești nu sunt facultative. Guvernul nu poate evita la nesfârșit executarea acestora pentru că legea nu este opțională”.
