Europa se află sub amenințarea unei noi forme de război hibrid. Serviciul de informații al armatei ruse, GRU, este suspectat că a orchestrat o tentativă de incendiu în 2024 asupra unei fabrici din Lituania, care produce scanere de unde radio destinate armatei ucrainene. Incidentul a atras atenția autorităților europene și a scos la lumină o strategie de sabotaj cu implicații directe și pentru România.
Șase cetățeni din Spania, Columbia, Cuba, Rusia și Belarus au fost inculpați în legătură cu incidentul. Ancheta a arătat că grupul a încercat să comită atacuri similare și în Polonia, România și Republica Cehă.
„Infracțiunile au fost coordonate, iar ordinele au venit de la persoane aflate în Rusia, cu legături directe la GRU”, a declarat Saulius Briginas, adjunctul șefului poliției criminale din Lituania.
Potrivit autorităților lituaniene, aceste operațiuni fac parte dintr-un tipar mai amplu de destabilizare a Europei. Fabrici și infrastructuri critice sunt vizate pentru a submina capacitatea țărilor europene de a sprijini Ucraina și pentru a slăbi coeziunea NATO.
Un raport recent al grupului de reflecție Royal United Services Institute (RUSI) dezvăluie că Rusia folosește tot mai frecvent ceea ce cercetătorii numesc „agenți de unică folosință”. Acești sabotori, recrutați adesea online, sunt folosiți pentru operațiuni discrete și negabile: incendii, vandalism sau alte acte ostile.
Ucrainenii sunt printre cei vizați de recrutare, într-o strategie menită să submineze sprijinul occidentului pentru Kiev. Ofițerii ruși caută persoane neexperimentate prin aplicații de mesagerie, precum Telegram, sau prin platforme de gaming, oferindu-le sarcini care pot fi executate independent, la distanță.
Banii rămân principalul motor al acestei scheme. Adolescenți, migranți sau foști militari sovietici sunt considerați ținte ideale pentru recrutare. Plata promisă variază între câteva sute și câteva mii de euro și se face adesea în criptomonede, ceea ce complică urmărirea și investigarea finanțării de către autorități.
„Este un model periculos, pentru că permite Rusiei să acționeze în secret, fără implicarea directă a agenților tradiționali, iar victimele recrutate sunt adesea persoane care nu înțeleg pe deplin riscurile”, explică experți în securitate.
România nu este doar un punct geografic pe hartă. În această strategie de sabotaj, țara noastră reprezintă o țintă potențială pentru atacuri coordonate care să submineze infrastructura, sprijinul pentru Ucraina și încrederea publicului în autorități. Experții recomandă o vigilență sporită în rândul instituțiilor critice, monitorizarea amenințărilor cibernetice și o campanie de conștientizare pentru cetățeni.
Europa asistă la o schimbare subtilă, dar periculoasă, a războiului: nu mai este vorba doar de fronturi fizice sau bombardamente, ci de o luptă continuă pentru securitate, informație și încrederea publicului. România, alături de vecinii săi, trebuie să fie pregătită.
