Economia României începe anul 2026 într-un climat marcat de incertitudine, dezechilibre structurale și decizii politice fragmentate. Deficitul bugetar ridicat, inflația încă prezentă și costurile mari de finanțare conturează un debut de an dificil, iar primele luni sunt considerate decisive pentru direcția economică a țării. Tot mai mulți analiști avertizează asupra riscului unei încetiniri economice semnificative, cu efecte directe asupra mediului privat și populației.
În emisiunea „Income Winter Edition”, profesorul de economie Christian Năsulea a atras atenția că prima jumătate a anului ar putea fi una complicată, în condițiile în care lipsa de coerență a politicilor publice afectează capacitatea economiei de a se redresa. Deși termenul de stagflație este evitat în discursul oficial, combinația dintre creștere economică slabă, inflație și dobânzi ridicate creează un blocaj periculos.
„Indicatorii ne arată că suntem foarte aproape de un scenariu complicat”
„Foarte mulți dintre politicienii noștri de top, care par să nu înțeleagă niște lucruri, dincolo de faptul că nu se pot pune de acord, au o viziune care nu corespunde cu viziunea ortodoxă asupra economiei, cu modul în care sunt de acord majoritate a economiștilor că funcționează lucrurile. Și atunci, ca să ne referim la 2026, acesta nu e un cadru bun de la care să așteptăm rezultate extraordinar de bune, când ai politicieni care, dacă înțeleg, au idei care merg în direcții diferite și nu se pot pune de acord. Și printre ei mai ei și politicieni care nu înțeleg efectiv cum funcționează lucrurile, perspectivele pentru noi nu sunt foarte roz în acest moment. Există un cuvânt pe care economiștii nici nu vor să îl gândească, pentru că este înspăimântător: stagflație. Ne dă fiori doar la gândul că am putea să ajungem în această situație din care este foarte greu să ieși. Pe indicatori, pe datele pe care le avem deocamdată la îndemână, pare că pe acolo suntem. Este într-adevăr o problemă, pentru că trebuie să fie luate niște măsuri foarte inteligente ca să ieșim ușor dintr-o astfel de situație, dacă ea se va confirma. Ca să explicăm un pic și de ce am ajuns aici, din punctul meu de vedere, analizând creșterile de preț, structura inflației pe 2025, este limpede faptul că în ciuda creșterilor de taxe care au contribuit cu niște procente la inflație, în ciuda fenomenelor efectelor legate de liberalizarea pieței de energie electrică, care și ele au contribuit cu câteva procente, accizele la carburanți evident că au contribuit câteva procente, și accizele la băuturi alcoolice și tutun au contribuit cu câteva procente. Dar în structura inflației mai mult de jumătate din analizele pe care le-am făcut noi reprezintă de fapt efectele deficitului bugetar, reprezintă efectul împrumuturilor foarte mari pe care statul român le face numele nostru, punând ulterior niște bani în piață, fie prin investiții, fie prin pensii, salarii sau alte cheltuieli. Orice am face, ajungem întotdeauna la aceeași concluzie, concluzia că statul român, fie că vrem să numim asta reformă sau nu sau orice nume i-am dat, trebuie să-și reducă în acest moment cheltuielile. Discuția legată de taxe, din punctul ăsta de vedere, vine în subsidiar. Da, ar trebui taxele să fie reduse ca să putem să stimulăm economia, să poată statul să colecteze bani mai mulți de la o bază mai mare, cu niște taxe mai mici, pentru că asta a funcționat până acum în această țară și asta va funcționa și în continuare”, a spus Năsulea.
Împrumuturile masive ale statului continuă să apese asupra economiei, alimentând inflația și limitând spațiul de manevră pentru politici de stimulare. În aceste condiții, politica monetară rămâne prudentă, iar așteptările privind o relaxare rapidă a dobânzilor sunt temperate.
Dobânzi ridicate și creditare scumpă, cel puțin pe termen scurt
În opinia analiștilor, Banca Națională va menține dobânzile la niveluri ridicate atât timp cât presiunile inflaționiste și dezechilibrele fiscale persistă, ceea ce înseamnă costuri mai mari pentru creditare și investiții. Iar mediul privat resimte direct aceste tensiuni.
„Urmează perioade foarte stranii”
Antreprenorii resimt deja tensiunile din economie. Lucian Cojocaru, reprezentant al mediului de afaceri, vorbește despre un climat de impredictibilitate accentuată, presiuni fiscale și dificultăți în planificarea pe termen mediu. Majorarea TVA rămâne un punct sensibil, mai ales în lipsa unor măsuri care să susțină competitivitatea companiilor românești.
Pe fondul scumpirii energiei în Europa, al presiunilor externe și al vulnerabilităților interne, România intră în 2026 cu un grad ridicat de risc economic. Evoluția cursului valutar este dificil de anticipat, iar stabilitatea depinde de factori greu de controlat.
În acest peisaj complicat, mediul privat rămâne principalul pilon de susținere al economiei. Anul 2026 se anunță unul al deciziilor dificile, al ajustărilor dureroase și al pariurilor cu miză mare pentru viitorul economic al României.
