Secretarul de stat în Ministerul Finanțelor, Alin Andrieș, a participat vineri, la Luxemburg, la reuniunea Consiliului Afaceri Economice și Financiare (ECOFIN).
Statele membre ale Uniunii Europene au constatat oficial că țara noastră nu a luat măsurile promise pentru a reduce deficitul bugetar uriaș. Este un nou pas în avansarea procedurii de deficit excesiv, iar dacă autoritățile nu intervin urgent, România riscă tăierea fondurilor europene sau chiar sancțiuni financiare.
Luni, Comisia Europeană va propune o nouă traiectorie de ajustare, iar România va trebui să prezinte rezultatele măsurilor luate până la 15 octombrie. Miniștrii de Finanțe din Uniunea Europeană, reuniți în cadrul Consiliului Economic și Financiar – cunoscut ca ECOFIN – au aprobat concluziile analizei propuse de Comisia Europeană.
Într-un interviu pentru Știrile PROTV, „ambasadorul” României la ECOFIN a dezvăluit cum au decurs discuțiile.
Alin Andrieș, secretar de stat în Ministerul Finanțelor: „În cadrul întâlnirii de vineri, organizată la Luxemburg, pe ordinea de zi s-a aflat adoptarea unei decizii privind constatarea faptului că România nu a adoptat măsuri efective în vederea încadrării în țintele stabilite pentru a ieși din procedura de deficit excesiv. Asta a fost astăzi pe ordinea de zi. Asta înseamnă că România a deviat sau nu a adoptat măsurile necesare astfel încât să se încadreze în limitele privind creșterea cheltuielilor primare nete aferente anului 2025.”
Alin Andrieș, secretar de stat în Ministerul Finanțelor: „Aceasta este o etapă procedurală. În cadrul întâlnirii, reprezentanții Comisiei Europene au anunțat că, la începutul săptămânii viitoare, va fi făcut public un draft al unei noi recomandări cu privire la situația României. Acesta va fi propus spre adoptare și analizat în ECOFIN-ul din 8 iulie. Se va propune ca România să continue să-și asume ieșirea din procedura de deficit excesiv, sau altfel spus, atingerea unei limite de sub 3% din PIB până în 2030.
Se stabilește ca termen-limită data de 15 octombrie 2025, până la care România trebuie să adopte măsuri efective și să prezinte măsurile necesare pentru a asigura corecția deficitului. Astfel, România trebuie să prezinte un raport semestrial în care să evidențieze măsurile adoptate.
De asemenea, în cadrul recomandării – pe baza celor comunicate de Comisia Europeană – vom vedea la începutul săptămânii viitoare draftul. Se specifică faptul că traiectoria de cheltuieli primare nete va fi ajustată, ținând cont de contextul actual și de evoluțiile din primul semestru al anului 2025.
După cum știți, în decizia din ianuarie 2025, prin care a fost aprobat planul structural, erau prevăzute două anexe:
– o anexă care stabilea creșterea maximă anuală a cheltuielilor nete
– și anexa doi, care conținea reformele ce trebuie adoptate de România.
Prin noua propunere de recomandare, această anexă va fi modificată, diminuându-se rata maximă de creștere a cheltuielilor nete pentru anii 2025 și 2026. Dar vom vedea luni sau marți, când va fi publicată.”
Reporter: Așadar, spuneți că va exista o renegociere privind ținta de deficit? Adică să fie permis un deficit mai mare?
Alin Andrieș, secretar de stat în Ministerul Finanțelor: „Din perspectivă tehnică, reducerea cheltuielilor nete presupune încadrarea într-un deficit aproximativ la fel. Recomandarea va reitera necesitatea adoptării unui set de măsuri prin care veniturile fiscale să crească.
Țin să menționez că acest concept de cheltuieli primare nete include totalul cheltuielilor realizate, minus cheltuielile cu dobânzile și cele pentru implementarea fondurilor europene. Acestea pot fi majorate dacă se adoptă măsuri discreționare de creștere a veniturilor.
Așadar, pentru a ne încadra în aceste limite și, implicit, în țintele de deficit, trebuie fie să reducem cheltuielile, fie să creștem veniturile, fie ambele.”
Reporter: Această dată de 15 octombrie o putem considera o amânare sau este termenul final pentru adoptarea și prezentarea măsurilor?
Alin Andrieș, secretar de stat în Ministerul Finanțelor: „Este termenul limită până la care trebuie să prezentăm raportul semestrial cu măsurile adoptate și să demonstrăm eficiența acestora. Cu cât întârziem mai mult adoptarea măsurilor, cu atât perioada de implementare va fi mai scurtă, mai ales din perspectiva veniturilor.”
Comisia Europeană a avertizat
Comisia Europeană a publicat, în 4 iunie, Pachetul de Primăvară al Semestrului European, prin care sunt analizate evoluţiile economice şi sociale din statele membre. În privinţa României, au fost constatate riscurile generate de deficitele excesive, creşterea ridicată a cheltuielilor – în principal pe fondul creşterii salariilor şi pensiilor din 2024, respectiv a volumului record de investiţii publice – precum şi riscul de a nu atinge ţintele asumate fără o revizuire a cadrului fiscal.
În document, subliniind că există riscuri clare pentru corectarea la timp a deficitului excesiv până în 2030, Comisia Europeană a solicitat României să ia măsuri rapide pentru a se conforma cerinţelor procedurii de deficit excesiv.
Potrivit Executivului comunitar, România nu a luat măsuri eficiente şi nu există factori relevanţi de atenuare a creşterii cheltuielilor. În aceste condiţii, creşterea ridicată a cheltuielilor nete duce la deficite publice persistent ridicate (9,3% în 2024 şi, pe baza previziunilor Comisiei din primăvara anului 2025, 8,6% din PIB în 2025) şi la o creştere a ponderii datoriei publice cu peste zece puncte procentuale din 2021.
