Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) a dezvăluit o statistică șocantă privind colaborarea minorilor cu fosta Securitate: peste 6.000 de persoane au colaborat cu serviciile secrete comuniste în calitate de elevi.
Mai mult de jumătate dintre tinerii colaboratori ai Securității, înainte de Revoluție, au fost solicitați să ofere informații despre colegi și despre profesori, arată news.ro.
„Punând în practică concepțiile sistemului totalitar, Securitatea a dovedit că nu avea scrupule în a folosi colaboratori recrutați dintre minori”, afirmă reprezentanții CNSAS, care prezintă o statistică pornind de la evidențele aflate la dispoziția instituției.
Consiliul precizează însă că informația conținută în aceste baze de date nu este nici exhaustivă, nici exactă, „dat fiind că în numeroase cazuri statisticile fostei Securități sunt incomplete și că de multe ori, colaboratorii din rândul elevilor nu au avut un dosar personal propriu-zis, ci doar o fișă a colaboratorului și nu au fost cuprinși în bazele de lucru ale Securității.”
CNSAS precizează că în analiză s-a oprit la înregistrările care menționau ocupația „elev” și a luat în calcul doar persoanele născute începând cu anul 1962, deci persoane care la începutul anului 1980 aveau maximum 18 ani.
„Am identificat 6121 persoane care au colaborat cu Securitatea în „calitate de elevi”. Majoritatea elevilor au fost recrutați pentru deservirea aparatului de Securitate pe diverse linii de muncă”, precizează reprezentanții Consiliului.
Dintre liniile de muncă identificate, cea mai numeroasă a fost Informații interne, cu aproximativ 3.580 de persoane. „Majoritatea, peste 80%, dintre ele au activat în zona numită „corp didactic, studenți, instituții de învățământ”, adică elevi recrutați pentru a furniza informații despre colegi și, eventual, profesori.”
Alte linii importante de colaborare au inclus: contrainformații în sectoarele economice: aproximativ 1.500 persoane, elevi de la licee cu specific industrial și agricol; contrainformații militare: aproximativ 340 persoane, elevi de la licee și alte instituții de învățământ cu specific militar; Alte linii: contraspionaj, antiterorism, pașapoarte, securitate și gardă.
În plus, în bazele de date mai sunt cuprinse aproximativ 600 înregistrări pentru elevi ale căror linii de muncă nu au fost precizate.
În rândul elevilor care au colaborat cu Securitatea, în funcție de calitățile individuale, se pot distinge câteva categorii: cei mai numeroși au fost încadrați la categoria „persoane de sprijin” (aproximativ 5.550 persoane), la „colaboratori” aproximativ 230 de persoane, apoi informatori, gazdă casă de întâlniri (6 persoane), și alții cu calitate neprecizată.
„Interesantă este și repartizarea pe unitățile recrutoare ale securității a elevilor folosiți drept surse”, notează CNSAS, menționând că informațiile disponibile în evidența electronică nu sunt complete pentru perioada 1980-1989.
Cei mai mulți au fost recrutați de pe linia contrainformațiilor militare (aproximativ 450 de colaboratori din rândul elevilor) și de către inspectoratele județene Galați (în jur de 400), Vrancea (peste 300) și Sibiu (aproximativ 300). Prin contrast, cei mai puțini au fost recrutați la nivelul județelor Teleorman (39), Caraș-Severin (10), Hunedoara (2).
Un aspect surprinzător este numărul redus de recrutări la Securitatea Municipiului București, care, conform înregistrărilor disponibile, ar fi recrutat în perioada menționată doar în jur de 100 de surse dintre elevi – un număr considerat improbabil de specialiști.
Un capitol aparte îl reprezintă „abandonarea”, respectiv încetarea colaborării. Pentru aproximativ 5.300 de persoane nu se păstrează date legate de motivul abandonării. Acolo unde există mențiuni, dintre motivele invocate de autorități pentru încetarea legăturii, cele mai dese au fost: lipsa posibilităților informative (aproximativ 380), au devenit membri P.C.R. (aproximativ 150 persoane), și-au schimbat locul de muncă, și câteva prin deces, deconspirare.
„Mai trebuie spus că Securitatea nu s-a dat în lături de la recrutarea și folosirea copiilor cu vârste sub 16 ani”, precizează CNSAS, evidențiind astfel că regimul comunist nu respecta nici măcar limitele de vârstă în recrutarea colaboratorilor săi.
