Zaharia Schrotter intenționează să stingă lumina la una dintre cele mai importante companii din propriul imperiu – Greentek Lighting. Tribunalul Iași supectează că, în cazul războiului de la Greentek Lighting, cerea insolvenței acestei societăți nu a fost o măsură de salvare, ci doar preludiul unei operațiuni de golire a firmei în beneficiul unei alte societăți. Pentru prima dată, un judecător vorbește explicit despre posibilitatea ca votul majorității să fi urmărit transferul activelor și al afacerii, nu redresarea companiei. În centrul scandalului se află Zaharia Schrotter, unul dintre cei mai influenți și, totodată, controversați oameni de afaceri ai Iașului, acuzat chiar de fondatorul Greentek că și-a mutat oamenii, know-how-ul și activitatea în altă firmă, lăsând în urmă o societate condamnată la insolvență. Schrotter respinge acuzațiile, însă instanța a decis că suspiciunile sunt suficient de grave pentru a opri, cel puțin temporar, închiderea Greentek
Unul dintre cele mai dure conflicte de afaceri din mediul antreprenorial ieșean a ajuns într-un punct critic. Tribunalul Iași a suspendat efectele hotărârii prin care asociații majoritari ai Greentek Lighting SRL au decis intrarea voluntară în insolvență a companiei, până la soluționarea procesului privind anularea acelei decizii.
Mai important decât soluția provizorie este însă motivarea instanței. Judecătorul nu validează acuzațiile formulate de fondatorul companiei, Victor Constantin Cotruț, dar apreciază că acestea sunt suficient de serioase pentru a justifica suspendarea hotărârii și afirmă explicit că, dacă se va demonstra că votul pentru insolvență a urmărit „golirea societății de active în beneficiul unei alte societăți”, atunci nu mai este vorba despre un simplu conflict între asociați, ci despre o posibilă fraudă.
În centrul disputei se află una dintre cele mai cunoscute companii ieșene din domeniul iluminatului professional, al cărui pachet majoritar îl deține Zaharia Scrottr, soțul creatoarei de modă Irina Scrotter.
O companie de zeci de milioane de euro, ajunsă în război cu propriii asociați
Greentek Lighting SRL este deținută de Zaharia Schrotter (36%), Victor Constantin Cotruț (27%), Giuseppe Fiabane (27%), Silviu Stafie (5%) și Mihăiță Cătălin Popeangă (5%).
Fondată de Victor Cotruț, compania produce corpuri și soluții de iluminat pentru proiecte comerciale și industriale, având în portofoliu clienți precum Dedeman, Leroy Merlin, Selgros, Microsoft, Rompetrol, Coresi Mall, Băneasa Shopping City, Muzeul Național de Artă Contemporană sau Casa Mița Biciclista.
Potrivit documentelor depuse în instanță, societatea a realizat în ultimul deceniu o cifră de afaceri cumulată de peste 220 milioane de lei, iar fondatorul susține că, inclusiv în 2026, firma avea contracte în derulare și un nou acord comercial de aproximativ 260.000 de euro.
Cu toate acestea, pe 9 martie 2026, asociații care controlează 63% din capitalul social au votat deschiderea voluntară a procedurii insolvenței. De aici începe războiul prin instanțe
Acuzații explozive la adresa lui Zaharia Schrotter
În fața instanței, Victor Cotruț susține că insolvența nu urmărea salvarea companiei, ci eliminarea acesteia din piață. Acesta afirmă că, încă din 2025, Zaharia Schrotter ar fi decis integrarea activității Greentek în grupul Urbioled.
Potrivit acțiunii depuse la Tribunal, ulterior angajații ar fi fost încurajați să demisioneze și să se angajeze la alte firme din grup, informațiile tehnice și comerciale ale Greentek ar fi fost transferate către Urbioled, proprietarul spațiilor de producție ar fi reziliat contractele de închiriere, societatea controlată de Schrotter ar fi cerut chiar insolvența Greentek iar ulterior, aceeași majoritate ar fi votat și insolvența voluntară.
Mai mult, Cotruț susține că noua companie Urbio LAAS ar fi preluat personalul, spațiile și activitatea Greentek. În fața instanței, acesta vorbește chiar despre un mecanism coordonat prin care societatea urma să fie golită de active și de resursa umană.
Schrotter dă vina pe administratorul care a convocat ședința
De partea cealaltă, apărarea lui Zaharia Schrotter respinge categoric acuzațiile. Avocații acestuia au arătat că, chiar Victor Cotruț, în calitate de administrator, a convocat Adunarea Generală, că pe ordinea de zi figura explicit discutarea oportunității deschiderii insolvenței, acesta a participat la ședință, nu a votat împotrivă, ci s-a abținut, iar ulterior a atacat hotărârea adoptată. În plus, Schrotter susține că acțiunea a fost introdusă tardiv și că administratorul nu mai avea dreptul legal să conteste hotărârea în condițiile invocate.
Apărarea mai arată că insolvența nu mai putea fi evitată deoarece existau deja cereri formulate atât de creditori, cât și de societate.
Conflict de interese între asociați
Motivarea instanței este cea care schimbă radical miza procesului. Judecătorul respinge excepția lipsei calității procesuale active invocată împotriva lui Victor Cotruț și face o analiză amplă privind conflictul de interese dintre asociați.
Instanța reține că principiile bunei-credințe și obligația de abținere de la vot atunci când există interese contrare societății se aplică inclusiv societăților cu răspundere limitată.
Mai mult, Tribunalul merge un pas înainte. Judecătorul arată că, în mod obișnuit, încălcarea acestor reguli atrage nulitatea relativă. Însă există o excepție majoră. Dacă reaua-credință ascunde o fraudă sau o încercare de golire a patrimoniului societății, atunci se poate discuta despre nulitate absolută. Iar exact această ipoteză este analizată în dosar.
În motivare apare formularea care probabil va cântări decisiv în procesul de fond, respectiv „…când se pretinde votarea cu rea-credință a intrării societății în insolvență pentru a goli societatea de active în beneficiul unei alte societăți.”
Este una dintre cele mai severe observații făcute până acum de instanță într-un litigiu comercial local.
WhatsApp-ul care complică dosarul
Un alt pasaj interesant din hotărâre privește mesajele WhatsApp depuse de Victor Cotruț. Instanța consemnează că autenticitatea acestora nu a fost contestată.
Judecătorul apreciază că din aceste conversații rezultă intenția lui Zaharia Schrotter de a transfera activitatea Greentek sub umbrela societății Urbio LAAS. Aceeași concluzie este corelată de instanță cu plecarea unui număr important de angajați către noua companie.
Tribunalul nu stabilește că faptele sunt dovedite definitive, dar apreciază că ele creează suficientă aparență de drept pentru justificarea suspendării hotărârii atacate.
O victorie doar pe jumătate
Din punct de vedere procedural, soluția este una interesantă. Instanța admite excepția lipsei calității procesuale pasive pentru Zaharia Schrotter, Giuseppe Fiabane, Silviu Stafie și Mihăiță Popeangă. Cu alte cuvinte, procesul privind suspendarea nu trebuia purtat împotriva persoanelor fizice, ci exclusiv împotriva societății.
În același timp însă, Tribunalul admite cererea formulată împotriva Greentek Lighting SRL și suspendă efectele hotărârii AGA privind intrarea în insolvență până la soluționarea definitivă a acțiunii în anulare. Practic, deși Schrotter și ceilalți asociați ies formal din acest dosar, decizia pe care au votat-o este blocată.
Zaharia Schrotter, un afacerist controversat
Conflictul capătă și o dimensiune simbolică prin implicarea lui Zaharia Schrotter, unul dintre cei mai cunosți oameni de afaceri din Iași.
În același timp, în spațiul public există și alte afaceri dezvoltate împreună cu Giuseppe Fiabane. Un exemplu este Agregate Est SRL, fosta Schrotter SRL, companie care a trecut prin concordat preventiv, reorganizare și, în final, faliment.
Conform documentelor din dosarul de insolvență, masa credală depășea 7 milioane de lei, iar o parte importantă a creanțelor era revendicată chiar de asociați. Existența acelui dosar nu dovedește nimic în legătură cu litigiul Greentek, însă reprezintă un element de context care va alimenta inevitabil discuțiile privind strategia de business a grupului de firme controlat Zaharia Scrotter.
Familia Schrotter, a cărei avere este cotată la peste 40 de milioane de euro, deține trei fabrici de textile și una de corpuri de iluminat, cu aproximativ 800 de angajați, și activează în industrii precum producția, serviciile și imobiliarele.
