Finanțarea orașelor verzi și strategia PPP, în prim-plan în a doua zi a Summitului TILIA de la Iași A doua zi a summitului organizat de Fundația IULIUS, în parteneriat cu BERD, a fost dedicată soluțiilor concrete pentru dezvoltarea orașelor din România și mecanismelor prin care viziunea urbană poate fi transformată în realitate România este pregătită pentru parteneriate de tip public-privat (PPP), dar lipsește o structură a colaborării care să distribuie responsabilitățile și riscurile – reprezentant IFC România Proiectele de regenerare urbană trebuie să fie integrate total în infrastructura gândită de administrație, pentru relevanță pe termen lung – reprezentant IULIUS Iaşi, 24 aprilie 2026: Palatul Culturii din Iași a găzduit, pe 23 și 24 aprilie 2026, prima ediție a TILIA – Today’s Ideas and Leadership in Action – Summitul Orașelor din România, un eveniment de anvergură organizat de Fundația IULIUS, în parteneriat cu Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), care a reunit sute de participanți – primari, arhitecți, urbaniști, reprezentanți ai instituțiilor financiare internaționale, ai mediului de business, academic și ai societății civile. După prima zi dedicată viziunii, designului urban și bunăstării în orașe, cea de-a doua zi a summitului a pus accent pe soluții. Instrumentele, parteneriatele și modelele concrete care pot accelera transformarea urbană în România au ocupat prim-planul discuțiilor. În debutul celei de-a doua zile, discuțiile au fost deschise de intervenții dedicate relației dintre administrație, finanțare și infrastructură urbană, urmate de o masă rotundă despre orașe verzi și programe de finanțare a dezvoltării urbane, la care au participat reprezentanți ai mai multor administrații locale din România. Tot în prima parte a zilei, summitul a abordat și tema Orașelor 4.0, cu accent pe noile modele de dezvoltare urbană și pe nevoia unor orașe mai conectate, mai eficiente și mai reziliente. Mihai Jurca, Șeful Cancelariei Primului Ministru, a declarat: Astăzi, la summitul TILIA, o bancă, un investitor și instituții publice discută despre ceea ce avem de făcut în viitor. Există multe parteneriate public-private care funcționează, chiar dacă nu întotdeauna în mod ideal. Vin din mediul local, unde am implementat astfel de parteneriate, iar noi, ca autorități, trebuie să asigurăm eficiența serviciului public – autorizații, permise. Guvernul trebuie să reglementeze mai clar parteneriatele public-private, astfel încât lucrurile să se miște mai repede și mai predictibil. Cel mai bun exemplu este Iașul, care arată că lucrurile se dezvoltă atunci când mediul privat este sprijinit de administrație. Bugetul este deja supracontractat, iar alocările pentru infrastructură sunt angajate până în 2040. În acest context, alternativa reală pentru dezvoltarea infrastructurii o reprezintă parteneriatele public-private. Există disponibilitatea băncilor și a investitorilor privați de a finanța, însă problema reală ține de predictibilitate și de modul în care sunt structurate aceste parteneriate. Este necesar să prioritizăm utilizarea fondurilor publice și europene, iar restul investițiilor să fie direcționate către zona PPP. Proiectele care nu pot genera rentabilitate imediată trebuie susținute din finanțare publică. În ultimul pachet de relansare economică există o alocare de 25 de milioane de euro pentru sprijinirea autorităților locale în dezvoltarea de parteneriate public-private – studii, proiecții, teste de stres și documentații. România nu se dezvoltă de la București, ci prin oamenii și companiile din teritoriu – sat cu sat, comună cu comună, oraș cu oraș. Mariana Ioniță, Secretar General în cadrul Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, a punctat progresele României în ceea ce privește marile proiecte de infrastructură din țară. Nu mai avem scuze pentru faptul că nu dezvoltăm România și infrastructura românească. Trebuie să cultivăm mai multă încredere și să eliminăm birocrația inutilă. Mediul privat își dorește eficiență, predictibilitate și echitate în împărțirea riscurilor. Autostrăzile A7 și A8 vor crea spațiu pentru dezvoltarea regiunii Moldova. Iașul nu este doar o capitală spirituală și culturală a Moldovei, ci și una economică. Bugetul României este deja contractat până în 2040 și avem responsabilitatea de a finaliza proiectele asumate. În cadrul panelului „Orașe verzi”, primari și reprezentanți ai administrațiilor locale – Lucian Viziteu, Primarul municipiului Bacău; Lucian Pătrașcu, Viceprimar Brașov; Ciprian Ciucu, Primarul General al municipiului București; Constantin Toma, Primarul municipiului Buzău; Vergil Chițac, Primarul municipiului Constanța; Mihai Chirica, Primarul municipiului Iași; Dragoș Chitic, Administrator public, Primăria Piatra Neamț; Dan Cușnir, Viceprimar Suceava; Bogdan Buhăianu, Viceprimar Botoșani – au conturat o realitate comună a dezvoltării urbane din România: orașele evoluează mai degrabă în funcție de oportunități și constrângeri decât după o planificare amănunțită.