Poate vă era dor de Simeon și gașca lui de prost gust, daraghi druzia! Nu, nu s-a întîmplat nimic bun cu ei, tot insalubri sunt bibicii, cu păduchele obsedat sexual Împușcașu, cu agramatul Cipi-Cipi și cu groparul Viorică Alublaj, zis și Estinctor, pe plan local. Chear au făcut mare bal în Târgușor la noi, stimabililor, unde Simeon devenit din golan de pe stradă mare maestru de ceremonii, și-a băutut joc de nește pațachine și moftangii, etalându-i ca la Zoo lui Costeluș de la Vectoria, pe o scenă vopsită în culoare foarte asemănătoare cu a rahatului deversat de Împușcaș, cândva, în mediul înconjurător. Dar nu te poți deversa în gustul Simeonului, degustibus non discutăm, dragi cetitori. Unchiul nostru, stimați concetățeni, prezent și el la eveniment, supt acoperire, că ei chear și la pensie prestează prin contract, ne-a mărturisit siderat că asemenea putoare și mizerie nu a mai văzut nici într-o altă misiune de-a sa, pe la alte găști politikianiste. „Nepoate dragă, te rog să mă crezi, greu am rezistat să asist la o asemenea scăpătăciune. Figuri triste și înfometate cărora le-a intrat deja ciolanul în cap, nește țațe și mârleți eșuați din politikie, hămesiți, avizi de a parveni peste noapte, guițau și se frăsuiau pe scena aceea căcănie. Ceva de coșmar nepoate, nu am mai văzut așa ceva nici la ciume și nici la pempeleu, cât îs ei de năclăiți. Dar ce mi-a atras atenția, nepoate a fost un buhai slinos, zis și Print Ilie, parcă, și care răcnea niște cântece patrihoțice. Și ce am mai înțeles de la alții de pe lângâ mine este că Miăiță ăla al vostru, care e priceput el la gospodărire dar cam tont la cunoscut oameni, ar fi făcut buhaiul răcnitor drept cetățean onorabil, cu patalama de la muncipiu. Șî Print Ilie ăsta, răcnea acum cântece cu români, tocmai la ăia care îl înjură și îl fac albie de porci pe binefăcătorul lui, Miăiță cel milos! Uaț iz rong cu voi pe aicea oameni buni?! Păi eu pe ăsta nu îl făceam nici văcar la muncipiu, cu toate că în materie muzicală eu cam asta aș zâce că este, după cum zbiară în loc de melodie!” Cam asta ne-a relatat unchiul, din misiunea lui secretă la hoarda de besmetici auriți. Cât depre moșneagul nerecunoscător Print Ilie, ceva între lăutar și popularist, deși nu e nici una nici alta, merge aici vorba proverbului, stimabililor: „facerea de bine este f****e de mamă”, adecă, conform dexului „generozitatea arătată altuia are adesea urmări nefaste pentru binefăcător”. Din păcate, premarele Miăiță, oricât și-ar lua-o, tot nu se învață, asta am mai spus-o și o să o mai spunem cât timp va mai fi nevoie.
Atentionare! Acesta este un pamflet, parțial rupt de realitate dar parțial real și nu merge la cremenal!
