Judecatorii romani se ridica impotria planurilor Guvernului si Parlamentului in legatura cu pensiile de serviciu ale magistratilor. Curtile de apel din Bucuresti, Galati si Alba-Iulia au hotarat marti, 20 iunie 2023, sa-si suspende activitatea incepand de miercuri pana cand puterea legiuitoare va respecta statutul magistratilor si va opri atentatul la pensiile de serviciu ale judecatorilor si procurorilor.
Adunarea Generala de la Curtea de Apel Bucuresti – condusa de judecatoarea Liana Nicoleta Arsenie – a votat in unanimitate amanarea judecarii cauzelor non-urgente. Instanta acuza „volumul inuman de munca”, agravat de binecunoscutele valuri de pensionari si de lipsa de personal. Lor li se adauga incompatibilitatile si interdictiile profesiei. Iar peste toate acestea s-au suprapus incoerenta si lipsa de transparenta a puterii politice, care, prin atentatul la pensiile de serviciu, lezeaza insasi demnitatea profesiei de magistrat, atrage atentia CAB.
„Statutul judecatorului nu este un privilegiu al acestuia, ci este dreptul societatii de a avea o justitie independenta si impartiala. Independenta judecatorului nu poate face obiectul negocierii politice, iar un corp profesional desconsiderat nu va mai oferi societatii acele garantii de independenta, atat de necesare”, subliniaza Curtea de Apel Bucuresti.
Instanta adauga ca pensiile magistratilor – de serviciu, nu speciale, asa cum sunt denumite in spatiul public – reprezinta o garantie de independenta a judecatorilor si procurorilor, precum si o compensatie pentru interdictiile sub care au stat cat timp au fost in activitate, asa cum inclusiv Curtea Constitutionala a Romaniei a recunoscut, in repetate randuri.
Mai mult: modificarea pensiilor nu este justificata nici macar de indeplinirea Planului National de Redresare si Rezilienta, intrucat PNRR prevede explicit ca nu vizeaza aceasta categorie de venituri.
Nu in ultimul rand, judecatorii CAB au hotarat sesizarea presedintelui Klaus Iohannis, a sefilor celor doua camere parlamentare, a presedintei ICCJ Corina Corbu si a Avocatului Poporului Renate Weber, ca sa atace la CCR proiectul de lege privind pensiile de serviciu.
Magistratii intrati tarziu in profesie, lasati de izbeliste
Argumente similare celor invocate de Curtea de Apel Bucuresti se gasesc si in comunicatele curtilor de apel din Galati si Alba-Iulia – conduse de judecatorii Cosmin-Razvan Mihaila , respectiv Oana-Maria Petrascu . In plus fata de celelalte doua instante, CA Galati pune urmatoarea problema: ce se va intampla cu judecatorii si procurorii intrati tarziu in profesie si care pana la 70 de ani (cand obligatoriu trebuie sa iasa la pensie) nu au adunat 25 de ani de cotizatie la fondul de pensii in calitate de magistrat? Proiectul de lege ignora aceasta categorie de persoane, atrage atentia Curtea de Apel Galati.
Judecatorul roman, de doua ori mai impovarat decat cel din UE
Curtea de Apel Timisoara – condusa de judecatorul Mircea Cretu – atrage atentia ca in Romania incarcatura de dosare pe judecator este de doua ori mai mare decat media Uniunii Europene: 644 de dosare la noi, fata de 320 de dosare la nivelul UE.
La randul ei, Curtea de Apel Cluj – prezidata de judecatoarea Dana Girbovan – avertizeaza asupra golului din sistem: nu mai putin de 1.129 de posturi de judecator sunt vacante in toata tara, iar situatia nu da semne de ameliorare. Tot mai putini tineri sunt tentati sa intre in magistratura, in ciuda recentei relaxari a conditiilor de admitere (in special prin scaderea notei minime de la 8 la 6).
Pana la ora redactarii acestui articol, au emis comunicate curtile de apel din Bucuresti, Galati, Alba-Iulia, Timisoara, Cluj, Targu-Mures si Pitesti.
Vom reveni pe masura ce vor aparea alte luari de pozitie.
Redam comunicatul Curtii de Apel Bucuresti:
„Judecatorii Curtii de Apel Bucuresti, intruniti astazi in Adunarea Generala, au decis, cu unanimitatea celor prezenti, ca, incepand cu data de 21 iunie 2023, sa adopte forma de protest a amanarii judecarii cauzelor, cu exceptia cauzelor urgente mai jos mentionate, pana cand puterea legiuitoare va respecta statutul si munca tot mai impovaratoare de la an la an, atat a judecatorilor, cat si a personalului auxiliar de specialitate.
Volumul inuman de munca, in randul judecatorilor, agravat de plecarile masive din sistemul judiciar, in contextul incoerentei si lipsei de transparenta a puterii legiuitoare, subdimensionarea cronica a schemelor de personal, neadaptate de ani de zile volumului urias de cauze, incompatibilitatile si interdictiile profesiei sunt aspecte ce trebuiau cantarite de legiuitor atunci cand a decis sa loveasca nemeritat corpul judecatorilor, prin afectarea statutului si a independentei, prin lezarea chiar a demnitatii profesiei.
Facem cunoscut opiniei publice faptul ca regretam profund ca am fost nevoiti sa recurgem la aceasta forma de protest, insa este in interesul societatii ca statutul judecatorului sa fie unul puternic, respectat si independent. Statutul judecatorului nu este un privilegiu al acestuia, ci este dreptul societatii de a avea o justitie independenta si impartiala. Independenta judecatorului nu poate face obiectul negocierii politice, iar un corp profesional desconsiderat nu va mai oferi societatii acele garantii de independenta, atat de necesare.
Pensia judecatorilor (de serviciu si nu speciala, asa cum s-a afirmat in spatiul public) este consacrata in legislatia nationala inca din anul 1997, iar legiuitorul nu a oferit niciun argument rezonabil pentru a o elimina. Ea a fost conceputa tocmai pentru a consolida statutul judecatorului si garantiile de independenta pe care acesta trebuie sa le ofere.
Eliminarea acestei componente a independentei judecatorului este in dezacord cu jurisprudenta constanta a Curtii Constitutionale, care a decis ca eliminarea acestei pensii pentru judecatori este contrara exigentelor actuale, pe care importante documente internationale le exprima in mod direct cu privire la drepturile judecatorilor, in considerarea importantei rolului acestora in apararea statului de drept.
De asemenea, modificarile legilor justitiei recent adoptate (in decembrie 2022) au reprezentat un jalon PNRR indeplinit, PNRR statuand, in mod expres, neincluderea pensiilor judecatorilor in categoria care urmeaza sa fie modificata.
Totodata, judecatorii intruniti in Adunarea Generala au decis sa sesizeze Presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie, Avocatul Poporului, Presedintele Romaniei, Presedintele Camerei Deputatilor, Presedintele Senatului, pentru a sprijini intregul corp al magistratilor, prin formularea obiectiilor de neconstitutionalitate la Curtea Constitutionala a Romaniei.
De asemenea, s-a hotarat mandatarea presedintelui Curtii de Apel Bucuresti in adoptarea unei rezolutii de catre presedintii curtilor de apel, in cadrul intalnirii ce se va desfasura la Iasi, in data de 30.06.2023, in raport de stadiul procesului legislativ de la acel moment.
Pentru a reduce la minim prejudicierea interesele justitiabililor, s-a decis, in Adunarea Generala, judecarea urmatoarelor cauze:
– in materie civila: ordonanta presedintiala, masuri asiguratorii, suspendare provizorie executare, rapiri internationale de copii, plasamente, adoptii, custodii publice, declarare ca indezirabili, ordine de protectie
– in materie penala: cauzele in care sunt inculpati sub imperiul masurilor preventive, cauze de competenta judecatorului de drepturi si libertati, cauzele in materia executarii pedepsei (prima instanta si cai de atac), verificare masuri asiguratorii.
Pentru reevaluarea situatiei, in functie de stadiul procesului legislativ, Adunarea Generala a judecatorilor Curtii de Apel Bucuresti urmeaza a fi reconvocata la un moment ulterior”.
