Infrastructura României se dezvoltă cu pași repezi, iar odată cu apariția de noi drumuri apar și investiții în producție. Județe precum Cluj, Bihor, Timiș și Galați sunt adevărați poli de proiecte de infrastructură, motiv pentru care numeroase companii le aleg pentru a dezvolta fabrici. Economedia a făcut o trecere în revistă a principalelor șantiere de infrastructură și a principalelor proiecte de investiții pe care le atrag.
Cluj
Orașul Cluj-Napoca și județul Cluj în general beneficiază deja de o infrastructură destul de dezvoltată, însă noi proiecte majore, precum metroul sau centura metropolitană, bucăți de autostradă și de cale ferată fac orașul și județul tot mai atractiv.
Un proiect de infrastructură care s-ar putea finaliza în acest an este Lotul Chețani – Câmpia Turzii de pe Autostrada Transilvania, unde construiește Asocierea Strabag – Geiger. Lotul Chețani – Câmpia Turzii are o lungime de 16 kilometri și este singura secțiune de autostradă care lipsește pentru autostradă fără întrerupere între Târgu Mureș și Cluj-Napoca, iar finalizarea lucrărilor înseamnă că se va putea circula pe autostradă completă de la Târgu Mureș la Cluj-Napoca pe A3, respectiv de la Târgu Mureș la Holdea în județul Hunedoara, pe A3, A10 și A1, adică peste 200 de kilometri fără întrerupere.
Un alt proiect de infrastructură important care se va realiza în viitorul apropiat este Centura Metropolitană Cluj-Napoca, o investiție estimată la 920 de milioane de euro, care se va realiza în 2 etape. Centura Metropolitană, proiect cu indicativ „Drum TransRegio Feleac T 35” va avea în total 42 de kilometri și o durată de realizare de 4 ani (fiecare etapă).
De asemenea, mai merită menționată și modernizarea liniei de tren Cluj-Napoca – Oradea, un ultim mare contract din PNRR care a fost semnat în decembrie 2022 cu Asocierea Arcada – Alsom. CFR infrastructură a semnat 7 din cele 8 mari contracte pentru Magistralele Cluj – Oradea și Caransebeș – Timișoara – Arad. Modernizarea şi electrificarea Magistralei 300 Cluj-Napoca – Oradea se face pentru creşterea vitezei la 120 km/h pentru trenurile de călători pe întregul traseu, respectiv 80 km/h pentru garniturile de marfă şi o viteză maximă de 160 km/h la cele de călători, de unde şi valoarea mare a proiectului. Durata lucrărilor va fi de 4 ani.
Cea mai recentă companie care a anunțat investiții în Cluj este gigantul american de consultanță Marsh McLennan care va deschide principalul centru IT din Europa. Compania transmite că este în căutarea a peste 100 de noi angajați și va oferi prin intermediul noului hub de la Cluj oportunități de carieră în domeniul IT pentru: ingineri software, ingineri de date în Cloud, analiști de sistem și manageri de proiect. Mai multe detalii AICI.
Investițiile în infrastructura din regiune se observă și în investițiile în producție. Cluj-Napoca este unul dintre cele mai dezvoltate orașe din țară, companii mari la nivel global alegând să investească aici, dar și în județ.
Spre finalul anului 2022, compania germană STADA a demarat construcția fabricii de medicamente la Turda, lângă județul Cluj, în urma unei investiții de peste 50 milioane de euro. Aceasta este una dintre puținele investiții în producţia locală de medicamente din ultimii ani. Din suma totală investită la Cluj, 21 de milioane de euro vin din ajutor de stat, scrie Actual de Cluj. Termenul de finalizare este planificat pentru luna octombrie 2024, unde vor fi 375 de angajați. Fabrica STADA va cuprinde inițial nouă linii tehnologice de ultimă generație pentru produse în doză solidă (capsule și tablete), cu o capacitate de 120 milioane cutii produs farmaceutic pe an. Suprafața totală a unității este de aproximativ 30.000 mp și permite o extindere rapidă a liniilor de producție până la un număr de 12.
Tot anul trecut, producătorul german de sisteme constructive ușoare Knauf a anunțat că investește 200 milioane euro în două unități de producție: 135 milioane euro în județul Mureș, respectiv 76 milioane euro în județul Cluj. Unitățile vor produce materiale de izolații, respectiv pentru gips-carton și profile metalice. Cele două fabrici vor genera peste 200 de locuri de muncă, iar producția va începe din 2024.
O altă companie care a ales să investească în Cluj sunt suedezii de la WIP Industries, furnizori pentru Ikea, care au în luna aprilie 2023 la final cu fabrica de componente pentru industria mobilei din Câmpia Turzii, după cum a scris Ziarul Financiar. În 2021 compania anunța că derulează pe piaţa locală o investiţie de 35,9 milioane de euro, sumă din care 17,9 milioane de euro reprezintă ajutor de stat, potrivit datelor de la Ministerul de Finanţe de la acel moment. Proiectul a presupus crearea a circa 200 de locuri de muncă, însă, potrivit datelor din presa locală, fabrica a ajuns să angajeze în prezent peste 250 de oameni.
Bihor
Bihorul investește puternic în infrastructură, mai ales de când a decis să ia problema „în propriile mâini” și să convingă Ministerul Transporturilor să descentralizeze anumite proiecte, care să fie gestionate la nivel local.
Un proiect așteptat anul acesta este Drumul Expres Oradea – Autostrada Transilvania, care ar putea fi finalizat în luna decembrie 2023, după cum a scris anterior Economedia. Proiectul Drumului Expres pentru legătura Oradei la Autostrada Transilvania (tronsonul Biharia – Borș 2) este la aproape 45% execuție.
Un alt drum care ar putea fi gata în acest an este drumul de legătură Oradea – Băile Felix, unde constructorul Erbașu a început lucrările din octombrie 2022, având o lungime de 5,7 kilometri și o durată de execuție de 12 luni.
În plus, un alt proiect de interes este cel al şoselei de centură a municipiului Beiuş, pe Drumul Naţional 76 Deva – Oradea, costul estimat fiind de aprox. 70 de milioane de euro, finanţare europeană. Proiectul centurii a fost transferat de la Ministerul Transporturilor la Consiliul Județean Bihor prin Ordonanța de Urgență care a descentralizat unele dintre investițiile Companiei de Drumuri.
Totodată, la începutul anului 2023, Compania de Drumuri a aprobat proiectul Drumului Expres Oradea – Arad. Drumul Expres Oradea – Arad este cel mai important proiect de infrastructură rutieră pe care autoritățile locale l-au preluat de la Ministerul Transporturilor, dar îl derulează cu finanțare europeană prin Programele Operaționale Transport.
Aceste numeroase investiții în infrastructură atrag de asemenea și investiții î
în producție, mai ales că județul are o legătură foarte rapidă cu Ungaria, de unde începe o amplă rețea de autostrăzi spre vestul Europei.
Cea mai recentă și cunoscută investiție în Oradea anunțată anul trecut este dezvoltarea unei fabrici de anvelope de către Nokian Tyres. Compania finlandeză va investi 650 milioane de euro în fabrica din România, după ce s-a retras din Rusia. Compania a anunțat la începutul lunii aprilie că a demarat construcția fabricii, după cum a scris Economedia AICI.
Furnizorul din industria automotive Hella a deschis două noi centre de dezvoltare anul trecut, în Oradea și Iași, unde vor lucra 400 de angajați, după cum a scris Economedia AICI.
Tot anul trecut, compania de curierat Cargus a semnat un contract de închiriere, pentru o suprafață de 3.400 mp, în singurul parc industrial din România care are un terminal cargo aerian, la Oradea. Vezi AICI detalii.
O altă investiție importantă, de 50 de milioane de euro, va fi realizată la Oradea de Press Glass, o firmă poloneză specializată în sticlărie care intenţionează să investească aici, pe o suprafaţă de 8, hectare aproximativ 50 de milioane de euro, din care 20 de milioane de euro sunt planificaţi pentru construcţia halei şi 30 de milioane de euro pentru utilaje. Aceasta este a treia mare investiţie în parcurile industriale orădene. Compania preconizează începerea producţiei în Oradea în circa trei ani, urmând să genereze peste 200 de locuri de muncă.
Timiș
Pentru Timișoara, care a devenit în acest an Capitală Europeană a Culturii, anul 2023 înseamnă și deschiderea unor șantiere rutiere și feroviare de peste 1,5 miliarde de euro (lucrări deja contractate), potrivit analizei Economedia.
Astfel, cel mai important proiect rutier din județul Timiș (autostrada lipsă începe la Holdea în jud. Hunedoara) este secțiunea E a lotului 2 de pe Autostrada A1 Lugoj – Deva. Contractul este semnat cu UMB pentru aproape 400 de milioane de euro (200 de milioane euro din PNRR), iar lucrările pregătitoare încep în luna mai. În aproximativ 3 ani se va putea circula pe autostradă completă de la Sibiu la Nădlac 2. Legătura Timișoarei la Autostrada A1 se va face pe un Drum Expres de 10 kilometri pe care îl construiește Todini. Lucrările sunt mult întârziate (aproape 25% pe șantier), dar cu un efort se pot termina până la sfârșitul anului 2023.
Alt proiect important de infrastructură care urmează să se dezvolte este modernizarea și electrificarea Magistralei M 100 Caransebeș – Timișoara – Arad (aproximativ 160 km), unde sunt deja semnate contracte, valoarea totală fiind de peste un miliard de euro. Pentru municipiul Timișoara, cel mai mare impact îl va avea Lotul 3 Timișoara Est – Ronaț – Triaj, tronson de 14 kilometri (contract de 300 milioane de euro).
Timișoara a atras de-a lungul anului numeroase companii străine care au investit în unități de producție.
Cea mai recentă companie care a anunțat că va deschide un hub de dezvoltare software în luna mai a acestui an este producătorul elvețian de aparatură medicală Hamilton Central Europe.
Un alt proiect așteptat cu nerăbdare este deschiderea celui de-al treilea magazin IKEA, care va fi inaugurat pe 8 iunie.
În general, companii din industria IT și software, precum și auto au fost atrase de a investi în orașul Timișoara, printre acestea regăsindu-se compania de inginerie software Spyrosoft, concentrată pe industria auto, care construiește un centru de cercetare-dezvoltare la Timișoara, Porsche Engineering care a inaugurat un centru de dezvoltare și cercetare pentru mașinile inteligente ale viitorului și Hays Technology Solutions Romania (HTSR), companie germană de dezvoltare de soluții tehnologice care a anunțat deschiderea unui centru de dezvoltare și cercetare în Timișoara.
De asemenea, anul trecut, Hella a anunțat că investește 20 de milioane de euro la Timișoara pentru o nouă fabrică în domeniul automotive. Construcția se va încheia la sfârșitul anului 2023, urmând ca startul activității de producție să fie dat în 2024. Vor fi create 500 de noi locuri de muncă. Investiția companiei este de 20 de milioane de euro pentru clădire, urmând ca cifra să crească, fiind investite alte câteva milioane de ero pentru echipamente și utilaje.
În luna martie din 2023, Ziarul Financiar anunța că Piping Logistics, un producător belgian de componente pentru sisteme de ventilaţii, lucrează pentru a da în funcţiune, în trimestrul al treilea al anului 2023, o fabrică lângă Timişoara, în care investiţia se va ridica la 3 milioane de euro.
Galați
Galațiul este unul dintre județele care se dezvoltă rapid pe partea de infrastructură și unde se investesc milioane de euro.
Cel mai recent anunț a fost în luna martie când Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei și Costel Fotea, preşedintele Consiliului Judeţean Galaţi au semnat contract de finanţare, în cadrul Programului Naţional de Investiţii „Anghel Saligny”, pentru reabilitarea şi modernizarea a aproximativ 100 de km de drum judeţean.
Un alt proiect important pentru Galați și pentru atragerea investițiilor este Drumul Expres Galați – Brăila, care a ajuns la începutul lunii aprilie la 50% execuție, lucrările fiind demarate la începutul anului 2022. UMB a asfaltat primii 300 de metri, dar finalizarea lucrărilor depinde de lucrările la viaductul mamut de 1,7 kilometri. La începutul anului, Grindeanu promitea că UMB termină Drumul Expres Galați – Brăila până la sfârșitul anului.
Așadar, nici Galațiul nu este ocolit de investiții în producție, ci din contră.
În luna februarie, compania elvețiană SunPro a anunțat că investește 20 de milioane de euro în prima sa fabrică de ulei din România, la Galați. Fabrica va genera aproximativ 200 de noi locuri de muncă.
Tot în luna februarie, producătorul român de materiale de construcţii TeraPlast Bistriţa anunța că deschide un nou depozit în sud-estul țării, în Galați, iar unitatea va funcționa ca un centru logistic de aprovizionare și livrare rapidă și eficientă pentru județele Galați, Brăila, Tulcea, Vrancea, Ialomița și Constanța.
Compania belgiană Avesta Battery and Energy Engineering (ABEE) are un plan de afaceri în valoare de 1,4 miliarde de euro pentru construirea la Galați a unei fabrici de baterii electrice pentru industria auto, a declarat în martie europarlamentarul Dan Nica, membru al Comisiei pentru industrie, cercetare și energie (ITRE) a Parlamentului European, pentru publicația locală „Viața liberă”. ABEE a înregistrat deja în România subsidiara ABEE Rom-Volt, viitoarea fabrică de la Galați urmând să aibă o capacitate de 22 GWh pe an, iar ca posibilitate de extindere este prevăzută și o unitate de reciclare a bateriilor, cu o capacitate de 50.000 tone/an. Bateriile ar urma să fie produse în condiții sustenabile, cu o amprentă redusă de carbon și prin utilizarea lanțurilor de aprovizionare locale. Până la mijlocul lui 2024 ar urma să fie obținute toate avizele tehnice și administrative necesare, urmând să se treacă în perioada 2024-2025 la achiziția liniilor de producție și amenajarea spațiilor de producție. Fabrica ar urma să devină în întregime operațională în 2026.
Galați a mai atras în luna martie o investiție de la compania din industria automotive IVECO România care a inaugurat la finalul lunii martie unui nou punct de vânzare şi service al partenerului East Truck Center în urma unei investiții de 1,5 milioane de euro. Compania transmite că odată cu inaugurarea East Truck Center Galați, se creează și mai multe locuri de muncă pentru oraș.
