O ieseanca s-a trezit peste noapte cu o retea de electricitate traversându-i terenul. Cei doi stâlpi au provocat un razboi de 13 ani în justitie, femeia încearcând sa scoata stâlpii de acolo si sa obtina despagubiri pentru terenul pe care nu-l mai poate folosi. De cealalta parte sunt cel putin 10 familii care beneficiau de curent electric prin racordul respectiv. Lungul sir de procese s-a încheiat ieri, cu o sentinta care nu multumeste pe nimeni pe de-a întregul.
C.D. a fost pusa în posesie în Bucium, spre schitul Tarâta, cu o suprafata de 5.000 mp, în 1996. Mai bine de 10 ani, ea a fost unul dintre multii ieseni care au primit teren pe un deal si nu l-au folosit la nimic. În timp, în zona au fost eliberate si alte titluri de proprietate, începând sa se ridice case. Pentru a ajunge de la casele lor la reteaua de drumuri publice, localnicii puteau folosi mai multe drumuri de exploatare. Cel mai scurt drum era însa peste terenul lui C.D. De aici a plecat întregul conflict. În 2008, vecinii au cerut anularea partiala a titlului de proprietate detinut de C.D. pentru portiunea ce reprezenta drumul de acces pe care îl foloseau. Titlul de proprietate însa prezenta un trup de teren compact, fara niciun drum pe el. Ca urmare, actiunea vecinilor a fost respinsa.
În paralel, acestia începusera însa demersurile pentru efectuarea racordului la energie electrica. Primaria a emis în martie 2009 autorizatia necesara instalarii stâlpilor. Autorizatia prevedea ca stâlpii vor fi instalati de-a lungul drumului disputat. Pâna în octomrbie, stâlpii au fost montati, în pofida opozitiei proprietarei. La rându-i aceasta a atacat în instanta autorizatia de construire si a obtinut anularea ei printr-o sentinta ramasa irevocabila în 2012. Stâlpii trebuiau mutati.
Nu s-a întâmplat însa asa. Printr-o noua actiune, vecinii au cerut instituirea unui drept de servitute, pentru a putea folosi în continuare calea de acces taiata prin terenul lui C.D. În proces a intervenit si furnizorul de electricitate, care a cerut mentinerea stâlpilor la locul lor. Actiunea a fost respinsa definitiv în 2015, dar stâlpii tot nu au fost mutati. C.D. a facut o cerere de executare silita, reusind sa obtina în cele din urma scoaterea stâlpilor, în iulie 2018.
Redevenita stapâna pe terenul sau, C.D. a preluat initiativa. În decembrie 2018, ea s-a adresat din nou instantei, cerând despagubiri pentru anii pierduti prin tribunale. Concret, ea a chemat în judecata Delgaz Grid SA, cerând obligarea furnizorului de electricitate la plata unei sume de 15.000 de euro, reprezentând diferenta de valoare a terenului, micsorata din cauza prezentei stâlpilor si a drumului improvizat, ca si a sumei de 8.141 euro, suma la care a evaluat faptul ca nu si-a putut folosi terenul în perioada 2009-2018. De cealalta parte, Delgaz SA a afirmat ca nu i se poate imputa nimic. Montase stâlpii în baza unei autorizatii de construire perfect valabile în acel moment. Nu de aceeasi parere au fost si magistratii Judecatoriei. „Din momentul promovarii actiunii în anularea autorizatiei de construire de catre Primarul Municipiului Iasi, pârâta executant al lucrarii ce facea obiectul autorizatiei a devenit de rea-credinta, continuarea ocuparii terenului proprietatea reclamantei constituind fapta ilicita comisa cu vinovatie”, au precizat acestia.
Culpa Delgaz SA a fost stabilita de judecatori ca certa, dar nu din 2009, ci începând cu decembrie 2015, când fusese respinsa cererea de impunere a unui drept de servitute. Magistratii au apreciat ca o suma de 1.318 euro este suficienta pentru compensarea lipsei de folosinta pentru cei 384 mp din teren, ocupati de drum. Ei au respins însa cererea femeii de a primi despagubiri pentru scaderea valorii de piata a terenului. Femeia nu prezentase o oferta concreta de cumparare a terenului, din care sa rezulte ca acesta nu putea fi vândut la acelasi pret ca cele din jur. Sentinta Judecatoriei a fost atacata atât de Delgaz SA, cât si de C.D., nemultumita de cuantumul despagubirilor. Tribunalul a respins ambele contestatii. Ultima batalie s-a consumat ieri, în fata Curtii de Apel, care a judecat contestatiile declarate de ambele parti împotriva sentintei Tribunalului. Magistratii Curtii au batut în cuie decizia initiala.
