Surpriză: patru români, din care doi ieșeni, s-au insinuat pe lista celor 43 de străini care au avut note umflate fraudulos. Admiterea pe locurile străinilor era mai ușoară decât examenul scris dat de restul candidaților. Grăuntele rostogolit în bolovan a fost chiar nota Andreei, fata comisarului, șef la Înmatriculări Auto. Media din baza de date informatizată era diferită de cea din dosar. Cazul cel mai grav: fiica preotului Chirvasă a avut nota crescută cu 25 de puncte, ca și cum din 5 s-ar face 9. După intrarea cu taxă, ei puteau face cerere pentru transfer la „fără taxă”.
Conducerea Universităţii de Medicină şi Farmacie (UMF) „Gr. T. Popa“ Iaşi a cerut recent magistraţilor de la Tribunalul Iaşi să anuleze contractele cu 43 de studenţi, majoritatea străini, care au fost declaraţi admişi, toamna trecută, în mod fraudulos. Cazul a avut efecte multiple: o anchetă a DNA, demisia rectorului interimar, concedierea secretarei-şefe, incidente diplomatice. Pe lista indezirabililor se află şi patru români, un nume fiind cu “pedigree”. De la dosarul de admitere al Andreei Zacornea, fiica faimosului şef de la Serviciul Înmatriculări Auto, a pornit, de fapt, întregul scandal.
Rectorul însuşi a făcut prima verificare
Reprezentanţii universităţii au precizat în acţiune că s-au sesizat că ceva nu este în regulă pe data de 6 octombrie a anului trecut, când s-a adus la cunoştinţa Consiliului de Administraţie că dosarul candidatei Andreea Zacornea, fata comisarului Vasile Zacornea, şeful Serviciului Înmatriculări şi Permise Auto Iaşi, figura pe site-ul instituţiei ca admis la Facultatea de Medicină, linia de studii în limba engleză. Ghinionul studentei a fost că însuşi rectorul Dragoş Pieptu a verificat respectiva cerere.
Ulterior, s-au stabilit demararea unei anchete interne, convocarea comisiilor de analiză a dosarelor de admitere de la fiecare facultate şi reverificarea tuturor dosarelor studenţilor admişi la Facultatea de Medicină, Medicină Dentară şi Farmacie în limba română, engleză şi franceză, cu taxa în euro. În total, fuseseră 951 de dosare depuse, în marea lor majoritate de către studenţi străini, pentru cele 637 de locuri cu plata în valută şi studii într-o limbă străină.
Admiterea din toamna lui 2015 a făcut parte dintr-un şir de scandaluri care a măcinat imaginea instituţiei în spaţiul public
Zeci de dosare modificate
La reevaluare, comisia universităţii a găsit încă 56 de dosare de candidaţi declaraţi admişi, dar care indicau vicierea rezultatului admiterii. Mai precis, nu exista o concordanţă între nota de pe fişa de evaluare şi cea afişată pe site-ul UMF. „Reverificarea s-a făcut în mai multe etape şi a dus la constatarea că au fost găsite diverse mecanisme de viciere profundă a procesului de admitere, fie prin introducerea, modificarea sau chiar ştergerea de date informatice din calculatorul universităţii, fie prin modificarea sau alterarea scrisului de pe o serie de documente în dosarul candidaţilor”, spun reprezentanţii universităţii.
Blocarea procedurilor de admitere a alertat reprezentanţii ţărilor de provenienţă a studenţilor. Spre exemplu, ambasadorul României în Maroc a fost chemat să dea explicaţii de către autorităţile din acea ţară. În acelaşi timp, la Bucureşti, Ministerul Educaţiei a trimis la Iaşi Corpul de Control, la universitate venind apoi şi ministrul Sorin Câmpeanu. După vizita acestuia, rectorul interimar Dragoş Pieptu şi-a dat demisia de onoare.
43 de studenţi înscrişi prin fraudă
Din momentul afişării primelor rezultate şi luarea deciziei ca prima evaluare să fie anulată, mai mulţi candidaţi au reuşit să se înscrie ca studenţi. În urma celei de a doua evaluări, aceştia nu au mai fost admişi, iar universitatea a solicitat în instanţă anularea actului administrativ prin care aceştia erau acceptaţi în primul an de studii. „Fiind deja înscrişi ca studenţi, nu mai puteau fi scoşi din acest statut decât prin acţiune judecătorească“, precizează rectorul interimar Ştefan Georgescu.
Dintre cei 43 de candidaţi care reuşiseră să se înscrie la universitate şi care ulterior au fost declaraţi respinşi, patru sunt români: Andreea Zacornea, Ioana Chirvasă, Adina Nicoleta Chelaru, Marius Alexandru Hordilă, cu menţiunea că ultimul are şi cetăţenie franceză.
Pentru a fi siguri că vor intra la facultate, Ioana Chirvasă şi Marius Alexandre Hordilă s-au înscris pe locurile cu taxă în valută cu predare atât în limba franceză, cât şi în limba engleză. Andreea Zacornea şi Adina Nicoleta Chelaru au optat doar pentru predare în limba engleză.
Dosare umflate şi cu 32 de puncte
În urma primei evaluări, Andreea Zacornea a obţinut 46 de puncte la studiu în limba engleză, Ioana Chirvasă, fiica preotului Ioan Chirvasă – 70 de puncte la studiu în limba engleză şi 75 de puncte la studiu în limba franceză, Marius Alexandre Hordilă a avut 45 de puncte la studiu în limba engleză şi tot 45 de puncte în limba franceză, în timp ce Adina Nicoleta Chelaru a obţinut 51 de puncte în limba engleză.
În urma primei evaluări, ultimul admis a fost cu 30 de puncte. După cea de-a doua evaluare, niciunul dintre cei patru români nu a mai fost admis.
În condiţiile în care ultimul admis la Facultatea de Medicină, în urma celei de-a doua evaluări, la limba engleză, a avut 46 de puncte, iar la limba franceză 43 de puncte, rezultă că dosarul Ioanei Chirvasă a fost umflat cu cel puţin 25, respectiv 32 de puncte. În cazul Adinei Nicoleta Chelaru, dosarul acesteia a fost supraevaluat cu cel puţin 6 puncte.
La Andreea Zacornea, creşterea punctajului a fost de câteva puncte, suficient însă pentru a fi admisă în primă fază şi picată în cea de-a doua. La fel stau lucrurile şi în cazul lui Hordilă.
Criteriile de selecţie – subiective
Admiterea la locurile cu taxă în valută şi cu predare în limba engleză sau franceză se face pe baza unui punctaj, realizat avându-se în vedere mai multe criterii, dintre care unele sunt relative, cu evaluare subiectivă. Principalele criterii sunt nota la Bacalaureat, susţinerea la examenul de Bacalaureat a probelor Biologie / Fizică / Chimie / Matematică, premii la Olimpiade şcolare sau deţinerea unui certificat recunoscut internaţional / act echivalent, care certifică cunoaşterea limbii (română, engleză sau franceză), în care urmează să studieze.
Marea problemă a acestor criterii şi care poate da foarte uşor naştere la interpretări este criteriul „Activităţi extracurriculare susţinute prin documente justificative, experienţă profesională în domenii conexe medicinei“, care poate aduce până la 30 de puncte, aceasta în condiţiile în care pentru Bacalaureat luat cu nota 8,99, spre exemplu, se primesc 20 de puncte.
„Metodologia admiterii cetăţenilor străini este diferită de cea a românilor care trec prin «furcile caudine» ale unui examen scris. Subiectivismul este mult mai mare în cazul străinilor în momentul în care se face evaluarea pieselor de la dosar“, menţionează rectorul interimar al UMF, care consideră că soluţia va veni din partea DNA: „În acest caz este o anchetă, iar răspunsurile legate de modul în care s-a produs frauda şi de către cine vor fi dat
e la finalul anchetei.“
Rector: „Nu poate fi Cuciureanu singura vinovată”
La jumătatea lunii decembrie, în urma analizei făcute de Comisia de Disciplină, împreună cu reprezentanţii ministerului, s-a decis că singura vinovată este secretarul-şef al Rectoratului, Gabriela Cuciureanu, căreia i s-a desfăcut contractul de muncă. Soluţia unicului vinovat nu este acceptată de actualul rector, Ştefan Georgescu. „Nu vreau să acuz pe nimeni, dar, dată fiind situaţia, mă îndoiesc că o singură persoană a putut face toată această fraudă. Nu am dovezi ca să pot acuza pe cineva, dar nu cred că o singură persoană putea influenţa rezultatul a zeci de dosare“, a repetat rectorul Georgescu.
Cuciureanu a contestat decizia de concediere la Tribunal, procesul având programat primul termen în această lună.
„Nu ştiam că a dat examen la UMF. Nu ţin legătura cu ea. Vreţi să vă mint?” , Comisarul Vasile Zacornea, tatăl studentei de la care a pornit scandalul. Zacornea a divorţat în urmă cu câţiva ani de mama fetei, consilier la Forţele de Muncă (Sursa foto: Ziarul Evenimentul)
Dosar notat, deşi studentul era bolnav psihic
Potrivit cererii înaintate în instanţă de către universitate, un dosar a fost notat, deşi nu trebuia nici măcar evaluat, deoarece studentul suferea de o boală psihică. Mai mult, s-a realizat ilegal transferul unor studenţi de la seria limba engleză/limba franceză la cea cu predare în limba română. Asta, fără să existe o cerere din partea studenţilor sau dovada că aceştia au cunoştinţe de limba română.
