La Primăria Butea, contabilitatea pare să fi intrat într-un univers paralel- peste 22,3 milioane de lei diferențe în evidența activelor, patrimoniu neinventariat, imobile fără cărți funciare și plăți de 141.154 de lei pe care Curtea de Conturi le consideră nelegale. Ca să fie tacâmul complet, un polițist local a ajuns consilier juridic principal, deși legea prevedea, în lipsa vechimii necesare, trecerea prin stagiatura de doi ani. Iar când vine vorba de rovinietă, primăria a avut grijă să achite din bani publici și amenzi pentru lipsa ei. Practic, la Butea, dacă patrimoniul nu iese la socoteală, măcar nota de plată iese din buget. Auditul Curții de Conturi pune sub semnul întrebării nu doar competența administrativă, ci și eficiența controlului intern din instituția condusă de primarul Anti Anton.
Auditul financiar pentru anul 2024 scoate la iveală probleme serioase în contabilitatea, administrarea patrimoniului și controlul intern al comunei Butea. Auditorii au identificat diferențe de peste 22,3 milioane de lei în evidența activelor, plăți de 141.154 de lei efectuate cu încălcarea prevederilor legale, bunuri care nu apar în contabilitate, imobile fără cărți funciare și chiar lipsa inventarierii patrimoniului la finalul anului.
Raportul de audit financiar întocmit de Curtea de Conturi , în urma verificării situațiilor financiare ale Unității Administrativ-Teritoriale Comuna Butea pentru exercițiul financiar 2024, pune în discuție modul în care administrația locală condusă de primarul Anti Anton își gestionează patrimoniul și banii publici.
Peste 22 de milioane de lei – diferențe descoperite în contabilitate
În urma verificărilor efectuate pe eșantionul de audit, Curtea de Conturi a identificat o diferență totală de 22.336.058 de lei în ceea ce privește evidența activelor. Cea mai mare problemă este reprezentată de 19.843.992 de lei, valoarea rezultatelor unei reevaluări care nu fusese înregistrată în contabilitate până la sfârșitul exercițiului financiar 2024. La această sumă se adaugă 2.079.595 de lei, reprezentând bunuri aflate în proprietatea privată a comunei care nu erau înregistrate în contabilitate.
Auditorii au mai descoperit și probleme privind creanțele din despăgubiri, în valoare totală de 412.471 de lei. Din această sumă, o creanță de 61.027 de lei nu fusese înregistrată deloc, în timp ce o altă creanță, de 351.444 de lei, fusese înregistrată în mod eronat drept creanță fiscală.
Plăți de 141.154 de lei făcute cu încălcarea legii
Un alt capitol important al raportului vizează angajarea unor cheltuieli și efectuarea unor plăți în cuantum total de 141.154 de lei, despre care auditorii spun că au fost realizate cu încălcarea prevederilor legale. O parte din sumă provine din modul în care a fost încadrat un consilier juridic.
Potrivit raportului, un polițist local, încadrat pe funcția de polițist local, a fost mutat definitiv, începând cu 16 iulie 2024, pe funcția publică vacantă de consilier juridic clasa I, grad profesional principal, gradația 3. Legislația specifică profesiei de consilier juridic prevede că persoana fără vechime în specialitatea studiilor trebuie să înceapă ca consilier juridic stagiar, cu efectuarea unui stagiu obligatoriu de pregătire profesională de doi ani. În schimb, persoana respectivă a fost încadrată direct ca și consilier juridic principal, cu un salariu de bază de 5.903 lei, în locul salariului de 5.815 lei aferent funcției de consilier juridic stagiar. Diferența de bani identificată de auditori a fost de 677 de lei, dintre care 484 de lei reprezintă diferențe de salariu de bază, iar 193 de lei diferențe aferente sporului pentru gestionarea fondurilor externe nerambursabile.
Primăria a plătit și amenzi pentru lipsa rovinietei
Raportul mai arată că din bugetul local au fost achitate 888 de lei, reprezentând amenzi pentru lipsa rovinietei. Curtea de Conturi consideră că plata amenzilor din bugetul local nu a respectat prevederile legale și că administrația nu a întreprins măsurile necesare pentru recuperarea banilor de la persoanele răspunzătoare. Cu alte cuvinte, o cheltuială generată de încălcarea obligațiilor privind rovinieta a ajuns să fie suportată din banii comunei.
Aproape 140.000 de lei: penalități și cheltuieli de judecată
Cea mai consistentă sumă din capitolul plăților nelegale este de 139.589 de lei. Banii au fost achitați unui furnizor de servicii și reprezintă debite, penalități și cheltuieli de judecată rezultate din sentințe definitive și executorii. Raportul face referire la daune-interese stabilite în cadrul unui dosar de executare din 2022, în contextul neachitării la termen a unor obligații contractuale.
Problema semnalată de auditori nu este doar existența sumelor plătite, ci faptul că administrația locală nu a făcut o analiză și nu a întreprins măsurile necesare pentru recuperarea banilor de la persoanele răspunzătoare. Practic, comuna a suportat costuri suplimentare generate de neplata la termen a unor obligații contractuale, iar Curtea de Conturi cere identificarea responsabilităților și recuperarea eventualelor prejudicii de la cei vinovați.
Patrimoniul comunei nu „iese la socoteală”
Auditul scoate la iveală și discrepanțe între evidența analitică a patrimoniului și contabilitatea sintetică. Pentru bunurile din domeniul public al comunei, evidența analitică indica 69.629.242 de lei, în timp ce evidența contabilă sintetică indica 69.734.812 lei, reieșind o diferență de 105.570 de lei. În cazul domeniului privat, evidența analitică indica 762.852 de lei, în timp ce evidența sintetică ajungea la 870.517 lei, reieșind o diferență de 107.665 de lei.
Curtea de Conturi a mai constatat că bunuri proprietate publică a comunei, date în administrarea școlii, în valoare de 4.896.475 de lei, erau în continuare înregistrate în contabilitatea primăriei, deși, potrivit reglementărilor aplicabile, trebuiau reflectate în conturi extrabilanțiere.
Bunuri de 154.000 de lei ținute în categoria greșită
Lista problemelor contabile continuă. Auditorii au constatat că Primăria Butea menținuse nejustificat în conturile de imobilizări bunuri care, potrivit legislației, trebuiau încadrate la categoria obiectelor de inventar. Valoarea acestor bunuri era de 154.484 de lei. Această abatere a fost însă remediată în timpul controlului. La fel s-a întâmplat și în cazul provizioanelor pentru litigii. Curtea de Conturi a constatat că nu fuseseră constituite provizioane în valoare de 53.956 de lei pentru litigii aflate pe rol la sfârșitul anului 2024. Și această abatere a fost remediată în timpul controlului.
Una dintre cele mai surprinzătoare constatări privește inventarierea patrimoniului. Potrivit raportului, la nivelul Primăriei Butea nu a fost organizată și efectuată inventarierea elementelor de natura activelor, datoriilor și capitalurilor proprii deținute la data de 31 decembrie 2024.
Curtea de Conturi a identificat și deficiențe în zona veniturilor proprii. Administrația locală nu a inventariat veniturile la nivelul real, prin constatarea, evaluarea și inventarierea materiei impozabile. Mai mult, nu a fost efectuat punctajul dintre datele înscrise în Registrul agricol și cele din Registrul de rol nominal unic din aplicația de impozite și taxe locale. Auditorii au constatat, de asemenea, că măsurile de executare silită pentru recuperarea veniturilor datorate bugetului local nu au fost aplicate integral și gradual, la termenele prevăzute de Codul de procedură fiscală.
Bunuri publice închiriate fără respectarea regulilor
Raportul mai consemnează și nerespectarea prevederilor legale privind închirierea bunurilor proprietate publică ale comunei. În paralel, situația patrimoniului este complicată și de faptul că Primăria Butea nu are cărți funciare pentru toate imobilele înregistrate în contabilitate. Curtea de Conturi a constatat că nu este clarificată nici situația bunurilor din domeniul public al comunei date în administrarea școlii. Nu exista un document actualizat de dare în administrare care să cuprindă toate elementele cerute de legislație.
Raportul conține o observație cu o încărcătură aparte. Auditorii spun că Primăria Butea dispune de un sistem de control intern managerial care, în concepție și aplicare, ar trebui să ofere conducerii o asigurare rezonabilă că fondurile publice sunt utilizate legal, regulat, economic, eficient și eficace. Numai că rezultatele auditului arată că neconformitățile denotă lipsa sau insuficiența controlului intern.
O altă problemă privește auditul intern. Funcția de audit intern la nivelul comunei este exercitată în sistem de cooperare, prin aderarea, în 2017, la Asociația de Dezvoltare Intercomunitară „Moldova”. Potrivit raportului, însă, auditul intern nu a vizat toate activitățile desfășurate în cadrul entității publice și al entității subordonate cel puțin o dată la trei ani, așa cum prevede Legea nr. 672/2002 privind auditul public intern.
