La aproape doi ani după ce a fost respins de Consiliul Local, proiectul imobiliar al consilierului AUR Vasile Pușcașu revine în plen, readus pe circuit în urma unei decizii a instanței. Înaintea votului decisiv, documentația a primit aviz favorabil în Comisia de Urbanism, chiar în ședința condusă de Pușcașu. Îndemnul său către colegi – „Hai să votăm” – a alimentat acuzațiile privind un posibil conflict de interese și a stârnit controverse în administrația locală, fără ca până acum vreo autoritate să fi constatat o încălcare a legii. În același timp, votul favorabil al liderului Curaj, Cosette Chichirău, marchează o schimbare de poziție față de opoziția fermă pe care o manifesta în trecut față de proiectele imobiliare din zonele aglomerate ale Iașului.
Unul dintre proiectele imobiliare promovate de consilierul local AUR Vasile Pușcașu, președintele Comisiei de Urbanism din cadrul Consiliului Local Iași, revine astăzi pe masa plenului, la aproape doi ani după ce fusese respins de legislativul local.
Înaintea votului din Consiliul Local, proiectul a trecut prin Comisia de Urbanism, unde au apărut controverse legate de modul în care s-a desfășurat ședința și de implicarea directă a lui Pușcașu într-un dosar în care este beneficiar.
Vot favorabil în comisie
Din cei cinci consilieri prezenți, trei au votat pentru avizarea proiectului: Cosette Chichirău (Curaj), Eduard Boz (PNL) și Ciprian Bostan (PNL). Cei doi reprezentanți PSD, Neculai și Mihai Gavril, s-au abținut. Ședința a fost însă marcată de discuții privind participarea lui Vasile Pușcașu la gestionarea propriului proiect.
Potrivit criticilor formulate în interiorul administrației locale, în calitate de beneficiar al investiției și președinte al Comisiei de Urbanism, Pușcașu ar fi trebuit să se retragă din coordonarea dezbaterii și a votului asupra propriului proiect, atribuțiile urmând să fie preluate de secretarul comisiei.
În timpul ședinței, Pușcașu a adresat colegilor îndemnul „Hai să votăm”, gest despre care contestatarii susțin că ridică semne de întrebare privind existența unui posibil conflict de interese. Până în acest moment nu există o decizie oficială a vreunei autorități care să constate existența unei încălcări a legii.
Bostan: „Instanța a obligat Consiliul Local să reia procedura”
Secretarul Comisiei de Urbanism, Ciprian Bostan, susține că proiectul a revenit în circuitul administrativ în urma unei hotărâri judecătorești.
„Singurul inconvenient pe acea zonă este lipsa infrastructurii, fapt ce poate fi armonizat printr-o strategie integrată împreună cu CJ Iași pe zona metropolitană. Până atunci, nu cred că este oportun să respingem la vot proiectele imobiliare pe acea zonă, fie că sunt ale lui Pușcașu sau ale altcuiva. Proiectul lui a fost respins acum doi ani, dar a revenit cu o decizie a instanței care obligă Consiliul Local să-l supună discuțiilor și ulterior să-l supună la vot”, a declarat Ciprian Bostan.
USR anunță că votează împotrivă
Consilierul local USR Adrian Popescu afirmă că formațiunea sa nu va susține proiectul.
„Un mare semn de întrebare al nostru este că cei din Curaj vor susține acest proiect, dar este problema dumnealor. Astăzi am lipsit din comisie, din motive personale. Mâine, în ședința de Consiliu, cert este că nu vom susține acest proiect. Avem un deziderat de partid de a nu încuraja accelerarea unei stări de aglomerație și haos în Bucium. În plus, ne deranjează modul în care acest proiect a fost repus pe ordinea de zi, după ce fusese respins în 2024”, a declarat consilierul local USR, Adrian Popescu.
Schimbare de poziție la Curaj
Cel mai discutat vot din comisie a fost cel al liderului grupului Curaj, Cosette Chichirău, cunoscută în ultimii ani pentru opoziția constantă față de dezvoltările imobiliare din zonele aglomerate ale Iașului. De această dată, Chichirău a argumentat că poziția sa s-a modificat.
„Nu putem pedepsi niște oameni doar pentru că au proiecte imobiliare și se regăsesc în Consiliul Local. Viziunea mea radicală s-a schimbat din punct de vedere economic. Când mă opuneam proiectelor imobiliare eram într-un boom economic. Acum, în criză, este păcat să nu conștientizăm faptul că orice job contează și orice ramură economică trebuie dezvoltată. Este regretabil că avem oameni în Consiliul Local care vin cu proiecte imobiliare, pentru că dau o imagine negativă, dar nu trebuie să ne raportăm la persoană, ci la imaginea macroeconomică în ansamblu”, a declarat Cosette Chichirău.
Schimbarea de poziție a liderului Curaj contrastează cu discursul pe care aceasta l-a avut în ultimii ani împotriva dezvoltărilor imobiliare în zonele intens urbanizate ale municipiului.
Proiect pentru 35 de locuințe
Investiția propusă de Vasile Pușcașu vizează un teren din Vișan, aflat în prezent în extravilan. Documentația urbanistică prevede introducerea terenului în intravilan și dezvoltarea unui cartier format din 35 de loturi destinate locuințelor individuale sau cuplate, clădiri cu regim maxim P+1 și înălțime de până la 7 metri, POT de 30% și CUT de 0,7, minimum 30% spații verzi pe fiecare parcel, un lot de 560 mp destinat unui centru de cartier, cu funcțiune mixtă și regim P+1.
Accesul este prevăzut din drumul DE 7319 – Trecătoarea Vișan și printr-o rețea de străzi interioare. Documentația prevede trotuare, sectoare cu sens unic și parcări exclusiv în interiorul proprietăților, iar racordarea la utilități urmează să fie realizată pe cheltuiala investitorilor.
Mai multe investiții imobiliare
Proiectul din Vișan nu este singura investiție imobiliară asociată lui Vasile Pușcașu. Consilierul local are în pregătire și alte dezvoltări în zone precum Dacia și Centru. În ședințe anterioare ale Consiliului Local, Pușcașu a votat împotriva unui proiect imobiliar amplasat în vecinătatea unei investiții proprii din Dacia, proiect care a fost ulterior respins de plen.
În zona centrală, acesta promovează un proiect pe amplasamentul fostei Case Negruzzi, imobil demolat în urma unui scandal public.
Astăzi, plenul Consiliului Local va decide dacă proiectul rezidențial din Vișan primește undă verde sau rămâne blocat, după aproape doi ani de la prima respingere. Controversa privind implicarea directă a beneficiarului în dezbaterea propriului proiect riscă însă să umbrească votul politic asupra investiției.
