Aproape 40 de polițiști de la Penitenciarul Iași au declanșat un război în instanță împotriva propriei instituții, acuzând că au fost plătiți mai prost decât colegii lor, deși au desfășurat aceeași muncă. Miza procesului este uriașă – diferențe salariale aferente ultimilor trei ani, care pot ajunge la sute de mii de lei. Tribunalul Iași le-a respins însă cererea, apreciind că nu au demonstrat existența unei discriminări salariale. Hotărârea nu pune capăt conflictului, ci readuce în prim-plan tensiunile din sistemul penitenciar, unde regulile de salarizare au generat ani la rând nemulțumiri, procese și acuzații privind tratamente diferite aplicate angajaților aflați, aparent, pe aceleași funcții.
Unul dintre cele mai ample conflicte de muncă din sistemul penitenciar ieșean a ajuns în instanță, după ce aproape 40 de polițiști de penitenciare, reprezentați de Sindicatul Liber al Polițiștilor de Penitenciare IURIS Iași, au acuzat existența unor inechități salariale și au cerut plata unor diferențe salariale care se întind pe aproape trei ani. Tribunalul Iași le-a respins însă acțiunea, considerând că pretențiile nu sunt întemeiate și că nu a fost demonstrată existența unei discriminări salariale concrete.
Hotărârea pronunțată de Tribunalul Iași nu închide însă disputa. Ea scoate la lumină un conflict mocnit din interiorul sistemului penitenciar, unde schimbările succesive ale regulilor de salarizare au alimentat nemulțumiri, procese și acuzații privind tratamente diferențiate între angajați care îndeplinesc, aparent, aceleași atribuții.
Gardienii au cerut salarii egale pentru muncă egală
Procesul a fost deschis în vara anului 2024 de Sindicatul Liber al Polițiștilor de Penitenciare IURIS Iași, în numele membrilor săi din cadrul Penitenciarului Iași. Reclamanții au susținut că, în perioada noiembrie 2020 – noiembrie 2023, au fost remunerați sub nivelul maxim al funcției ocupate, deși, în opinia lor, legislația și jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție obligau administrația să îi încadreze pe coeficientul maxim de ierarhizare.
Concret, gardienii au solicitat acordarea retroactivă a treptei I de ierarhizare, recalcularea salariilor la nivelul maxim al funcției, plata tuturor diferențelor salariale și actualizarea sumelor cu inflația și dobânda legală.
Miza financiară este una considerabilă. Pentru aproape 40 de polițiști de penitenciare, diferențele salariale acumulate pe trei ani ar putea reprezenta sute de mii de lei. De precizat este faptul că salariile gardienilor din Penitenciarul Iași variază între 4500 și 13.000 lei.
Mărul discordiei – două categorii de angajați, două tratamente salariale
În centrul conflictului se află modificările succesive operate de Administrația Națională a Penitenciarelor. Sindicaliștii au susținut că după adoptarea unor decizii interne ale ANP, polițiștii de penitenciare încadrați ulterior au beneficiat de coeficientul maxim de ierarhizare încă de la numire.
În schimb, angajații deja existenți în sistem au rămas pe coeficienți inferiori, fiind obligați să promoveze treptat pentru a ajunge la același nivel.
În opinia reclamanților, această situație a creat două categorii de gardieni – unii plătiți la nivel maxim încă de la început și alții remunerați inferior, deși ocupau funcții similare și desfășurau aceeași activitate.
Argumentul central al procesului a fost principiul „salariu egal pentru muncă egală”, consacrat atât în legislația română, cât și în dreptul european.
Penitenciarul Iași – “legea nu permite acordarea automată a salariului maxim”
Conducerea Penitenciarului Iași a respins însă categoric aceste susțineri. Instituția a arătat în fața instanței că sistemul penitenciar funcționează după reguli speciale, diferite de cele aplicabile altor categorii de bugetari.
Potrivit apărării, fiecare funcție este individualizată prin grad profesional, coeficient de ierarhizare, poziția din statul de organizare și posibilitățile de avansare. Administrația a susținut că nu există un „nivel maxim unic” aplicabil tuturor polițiștilor de penitenciare și că diferențele de salarizare rezultă din regulile carierei profesionale, nu dintr-o discriminare.
Mai mult, reprezentanții penitenciarului au arătat că decizia ANP din martie 2023 nu poate produce efecte retroactive și nu obligă instituțiile să recalculeze salariile pentru anii anteriori.
Discriminarea nu a fost demonstrată
Judecătorii Tribunalului Iași au analizat argumentele ambelor părți și au ajuns la concluzia că acțiunea nu poate fi admisă. Instanța a reținut că simpla existență a unor coeficienți diferiți nu reprezintă automat o discriminare.
Pentru a exista o încălcare a principiului egalității de tratament, reclamanții ar fi trebuit să indice persoane concrete aflate în situații identice — aceeași funcție, același grad profesional, aceeași vechime și aceleași condiții de muncă — care au fost plătite diferit. Or, potrivit motivării, această comparație nu a fost făcută.
Judecătorii au mai observat că nici măcar toți reclamanții nu se aflau în aceeași situație salarială. Din documentele clasificate puse la dispoziția instanței de Penitenciarul Iași a rezultat că doar o parte dintre aceștia aveau diferențe între coeficientul deținut și coeficientul maxim al funcției. Prin urmare, premisa potrivit căreia toți membrii sindicatului ar fi fost discriminați în mod identic a fost infirmată chiar de documentele existente în dosar.
O lovitură pentru sindicat, dar nu și sfârșitul disputei
Respingerea acțiunii reprezintă un eșec important pentru sindicatul reclamanților. Totuși, hotărârea nu este definitivă. Aceasta poate fi atacată cu recurs, iar conflictul privind salarizarea polițiștilor de penitenciare este departe de a fi închis.
În ultimii ani, instanțele din România au fost sesizate cu numeroase litigii privind drepturile salariale ale personalului din sistemul de apărare, ordine publică și penitenciare, generate de modificările succesive ale legislației și de interpretările diferite ale normelor privind salarizarea.
Instanța de la Iași a apreciat că, în acest caz, condițiile legale pentru acordarea retroactivă a coeficientului maxim nu au fost îndeplinite. Sindicaliștii susțin însă că inechitățile persistă și că lupta pentru egalizarea drepturilor salariale nu s-a încheiat.
Rămâne de văzut dacă instanțele superioare vor confirma soluția Tribunalului Iași sau dacă acest dosar va deveni încă un episod într-o lungă serie de litigii care pun presiune asupra sistemului penitenciar și a bugetului public.
