La 8 ani de la achiziția a 12.800 de hectare de pădure în Iaşi şi Neamţ, gigantul IKEA începe marea defrișare a acestora. Măcelul ecologic al IKEA a debutat anul acesta cu cele peste 500 de hectare de pădure de la Popești și continuă cu o altă pădure de 178 hectare la Hârlău. Dacă pentru pădurea de la Popești a existat o înțelegere imorală cu măcelarul de mediu EGGER, în ce privete pădurile de la Popești,IKEA susține, în documentațiile trimise către Mediu, că intenționează să facă tăieri pentru producerea de cherestea pe care o va folosi în propria industrie de prelucrare a lemnului. În niciunul dintre aceste amenajamente silvie ale IKEA nu sunt prevăzute lucrări de împădurire în urma tăierilor.
IRI Investments, parte a grupului suedez Ikea, a cumpărat, în anul 2016, 12.800 de hectare de pădure în Iaşi şi Neamţ, ajungând la o suprafaţă de 46.700 de hectare pe piaţa locală după ce a început o ofensivă pe acest segment de piaţă. IKEA Group, prin IRI Investments SRL, este cel mai mare proprietar privat de păduri, cea mai parte a pădurilor din România fiind însă în proprietatea statului, acest monopol privat urmând a-și produce unele dintre cele mai negre efecte asupra mediului din Moldova.
În luna martie a acestui an, S.C.INGKA INVESTMENTS FOREST ASSETS S.R.L.Bucuresti, firmă din portofoliul IKEA a depus o documentație de mediu în vederea emiterii avizelor ncesare pentru tăieri programate în pădurea de peste 500 de hectare de la Popești. Ulterior, a revenit cu o altă documentație care viza alte tăieri pe o suprafață de de pădure care se întine pe 135 de hectare, pe raza comunelor Dagâța și Popești. De menționat faptul că o această pădureface parte din ariilor naturale protejate de interes comunitar, practic o suprafață de 102,45 ha din cele 135 de hectare se suprapune cu ariile protejate ROSCI0152- Pădurea Floreanu – Frumușica – Ciurea. Aceasta suprafață este inclusă în grupa I funcțională cu categoria – Arboretele din păduri/ecosisteme de pădure cu valoare protectivă pentru habitate de interes comunitar și specii de interes deosebit incluse în arii speciale de conservare/situri de importanță comunitara în scopul conservării habitatelor din rețeaua ecologică Natura 2000. În secundar au primit și categoria funcțională de ecosisteme de pădure cu valoare protectivă pentru specii de interes deosebit incluse în arii de protecție specială avifaunistică, în scopul conservării speciilor de păsări. Ei bine,în această arie protejată urmează a avea loc tăieri de arbori cu vârste cuprinse între 1 și 90 de ani, cu un impact major asupra ecosistemului.
Se taie sute de hectare de pădure, fără a se planta un singur puiet în loc
O situație similară urmează a avea loc și pe o suprafață de 178 hectare de fond forestier ce se suprapune cu aria protejată și situl de importanță comunitară Dealul Mare – Hârlău. Toată această suprafaţă (cu excepția suprafeței de 10,6 ha) este inclusă în grupa I funcţională cu categoria funcţională 5Q – Arboretele din păduri/ecosisteme de pădure cu valoare protectivă pentru habitate de interes comunitar şi specii de interes deosebit incluse în arii speciale de conservare/situri de importanţă comunitară în scopul conservării habitatelor (din reţeaua ecologică Natura 2000 – Dealul Mare – Hârlău). Suprafaţa de 10,6 ha din totalul de 178,0 ha, care nu a fost încadrată în nicio categorie funcţională o reprezintă terenuri afectate gospodăririi pădurilor – 0,3 ha, terenuri neproductive – 0,3 ha şi terenuri scoase temporar din fondul forestier (ocupații/litigii) – 10,0 ha. Cu tăieri de igienă se va parcurge anual o suprafaţă de 95,7 ha/an, urmând a se recolta un volum anual de 84 mc/an, fără a fi prevăzute lucrări de împădurire. Proiectul de amenajament al suprafeţei păduroase aflate în posesia S.C. INGKA INVESTMENTS FOREST ASSETS S.R.L. BUCUREȘTI şi administrat de O.S. Privat Fălticeni, urmăreşte tăierea de material lemnos pentru producerea de cherestea în regim propriu, dar și valorificarea superioară a materialului lemnos.
Fondul de vânătoare al boierilor Ghica, în pericol!
În trecut, pădurile ce compun U.P. XX Hârlău, care vor fi transformate de IKEA în unități de producție, au aparținut marilor proprietari (Familia Ghica– Deleni, Bogdan, Baraș și alții). Până la naționalizarea din 1948, aceste păduri au fost exploatate pe bază de regulamente de exploatare, de către proprietarii respectivi. În general se practicau tăieri repetate în crâng simplu, în cadrul unuor cicluri de producție foarte mici (15-20 ani). Lucrările de îngrijire au fost ignorate aproape în totalitate. Rezultatele acestei gospodăriri au condus la scăderea participării în compoziţie a speciilor de valoare (cvercinee şi fag) care au fost înlocuite de altele cu valoare economică mult mai redusă (carpen şi în special plop tremurător), arboretele pierzându-şi caracterul natural fundamental prin derivare. Astfel s-a ajuns la situaţia în care suprafeţe foarte întinse au fost ocupate de arborete total derivate (în cea mai mare parte) şi parţial derivate. Deoarece amenajamentul silvic al fondului forestier aflat în prezent în proprietatea S.C. INGKA INVESTMENTS FOREST ASSETS S.R.L. BUCUREȘTI, a fost înființat pe suprafața de 178,0 ha în anul 2011, prin cumpararea unor suprafețe de pădure de la proprietarii privați, care la rândul lor au intrat în posesia pădurii în urma retrocedărilor pentru reconstituirea dreptului de proprietate, din fragmente de pădure ce aparțineau în trecut de alte două unități de producție cu suprafețe mult mai mari.
La acest moment, pădurile din cadrul U.P. XX Hârlău se află pe raza fondului cinegetic 9 Bahlui, fiind gestionat de A.V.P.S. LR Hunters. Vânatul principal îl constituie mistreţul, căpriorul, în timp ce vânatul secundar este reprezentat de lup, vulpe, iepure sau pisica sălbatică. Această varietate a faunei cinegetice întâlnite demonstrează că speciile de vânat găsesc condiţii bune de vieţuire. Rămâne de văzut dacă aceste exemplare vor mai supraviețui defrișărilor sălbatece programate de IKEA.
