Aproape 4 milioane de euro din fonduri europene, 12 inculpați și o avere pusă sub sechestru, acesta este tabloul unui dosar în care procurorii europeni susțin că o grupare ar fi obținut ilegal 19,1 milioane de lei prin două proiecte finanțate din bani UE. În centrul rechizitoriului se află Zlate Viorel Lucian, acuzat inclusiv de constituirea grupului infracțional organizat, folosirea unor documente sau declarații false și spălarea banilor. Tribunalul a decis luna aceasta, să mențină măsurile asigurătorii, respingând cererea de ridicare a sechestrului. Judecata pe fond nici măcar nu a început, iar următorul termen este 23 septembrie. Până la o hotărâre definitivă, acuzațiile rămân acuzații, dar patrimoniile vizate rămân blocate pentru garantarea unui prejudiciu de milioane de euro.
Averea lui Zlate Viorel Lucian rămâne sub sechestru, în dosarul în care procurorii europeni vorbesc despre o grupare acuzată că ar fi obținut ilegal aproape 19,1 milioane de lei din fonduri europene. Tribunalul a decis să mențină măsurile asigurătorii și a respins cererile de ridicare a sechestrului. Judecătorii spun că prejudiciul pretins bugetului Uniunii Europene se menține la aproximativ 4 milioane de euro.
Numele lui Zlate Viorel Lucian se află în centrul unuia dintre cele mai consistente dosare privind fondurile europene instrumentate de Biroul procurorului european delegat la Iași. Potrivit rechizitoriului, Zlate este acuzat de constituirea unui grup infracțional organizat, folosirea sau prezentarea de documente ori declarații false, în formă continuată, complicitate la astfel de fapte și spălarea banilor.
În total, procurorii au calculat că gruparea ar fi obținut fără drept 19.110.982,80 lei, adică aproximativ 4 milioane de euro. Banii ar fi fost atrași prin două proiecte finanțate din fonduri europene, unul în valoare de 5,92 milioane de lei și celălalt de 13,18 milioane de lei. Procesul se află în faza de judecată, iar mai mulți dintre inculpați au optat pentru procedura de drept comun și au contestat probatoriul administrat în cursul urmăririi penale.
Zlate, primul nume din rechizitoriu
Ordinea în care apar inculpații în rechizitoriu spune, cel puțin la nivelul acuzațiilor formulate de procurori, multe despre structura dosarului. Primul este Zlate Viorel Lucian. Procurorii îl acuză de constituirea grupului infracțional organizat și îi atribuie un rol direct în mecanismul prin care ar fi fost obținute fondurile europene. În cazul său sunt reținute șapte acte materiale privind cererile de plată și alte nouă acte materiale de complicitate la folosirea unor documente sau declarații false.
Pe lângă acestea, Zlate este acuzat de spălarea banilor. În jurul său apar, în rechizitoriu, alte persoane fizice și societăți comerciale, fiecare cu roluri penale distincte stabilite de acuzare, de la complicitate la obținerea fondurilor și falsuri, până la spălarea banilor.
Este, astfel, dosarul unei rețele în care procurorii au pus sub lupă nu doar două proiecte europene, ci și relațiile dintre persoane, firme, bani și bunuri.
Aproape 19,1 milioane de lei, miza dosarului
Potrivit rechizitoriului, mecanismul investigat ar fi avut ca rezultat obținerea fără drept a unei finanțări totale de 19.110.982,80 lei. Prima componentă, în valoare de 5.925.815,50 lei, este legată de proiectul privind înființarea unui departament de cercetare pentru programe software inovative destinate combaterii traficului ilegal de bunuri.
A doua, mult mai consistentă, se ridică la 13.185.167,30 lei și privește un proiect referitor la cercetarea unor metode inovative pentru tratarea afecțiunilor aparatului neuro-locomotor. Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene s-a constituit parte civilă și solicită recuperarea celor două sume, la care se adaugă dobânzi și penalități, precum și actualizarea cu indicele de inflație și dobânda legală. Cu alte cuvinte, miza financiară a procesului nu este una simbolică. Vorbim despre bani europeni, iar eventualul prejudiciu reclamat trebuie recuperat dacă acuzațiile vor fi confirmate definitiv de instanță.
Sechestru de 19 milioane de lei pe bunurile lui Zlate
În iunie 2023, procurorii au dispus măsuri asigurătorii asupra bunurilor lui Zlate Viorel Lucian până la concurența sumei de 19.110.982,80 lei. În documentele citate de Tribunal apare o valoare de aproximativ 3,45 milioane de lei pentru bunurile identificate în patrimoniul său sau despre care anchetatorii au susținut că ar fi fost deținute în fapt prin intermediul altor persoane ori societăți. Anchetatorii au invocat inclusiv existența unei presupuse disproporții între veniturile licite ale lui Zlate și averea identificată.
Printre bunurile menționate în actele dosarului s-au aflat proprietăți imobiliare, un autoturism și o ambarcațiune de agrement de mare valoare, despre care procurorii au susținut că ar fi fost deținută în mod disimulat prin intermediul unei societăți. Instanța a analizat inclusiv problema acestei ambarcațiuni și a menținut măsurile asigurătorii în condițiile stabilite în dosar.
Prejudiciul de aproximativ 4 milioane de euro rămâne în picioare
Apărarea a încercat să convingă Tribunalul că prejudiciul ar putea fi acoperit printr-un singur bun al uneia dintre societățile implicate și că, în aceste condiții, nu ar mai fi necesară menținerea tuturor sechestrelor. Judecătorii au respins argumentul.
Tribunalul a apreciat că, în acest moment, nu există elemente noi care să justifice restrângerea sau ridicarea măsurilor asigurătorii. Mai mult, instanța a subliniat că, în cazul participației penale, problema recuperării prejudiciului trebuie analizată și prin prisma solidarității. Cu alte cuvinte, nu poate fi presupus din această etapă că întregul prejudiciu va fi recuperat exclusiv de la unul dintre participanți.
Argumentul este esențial pentru Zlate – chiar dacă un alt patrimoniu ar putea, teoretic, să ofere o garanție consistentă, Tribunalul nu consideră că aceasta este suficientă pentru a lăsa neprotejată creanța pretinsă de partea civilă.
Trei ani de sechestru, dar instanța spune că măsura rămâne proporțională
Măsurile asigurătorii au fost instituite în vara lui 2023. Apărarea a invocat durata acestora și problema proporționalității, mai ales în condițiile în care anumite bunuri sunt indisponibilizate de aproximativ trei ani. Dosarul este unul complex, cu 12 inculpați persoane fizice și juridice, un probatoriu considerat amplu, mai multe cereri incidentale și modificări intervenite în componența completului de judecată. În plus, cercetarea judecătorească nici măcar nu a început efectiv. Următorul termen este stabilit pentru 23 septembrie 2026.
Apărarea lui Zlate a pierdut până acum mai multe bătălii procedurale
Dosarul a trecut deja printr-o serie de filtre judiciare. În octombrie 2023, contestațiile formulate împotriva măsurilor asigurătorii au fost respinse ca nefondate. În aprilie 2024, au fost respinse alte contestații privind menținerea măsurilor.
În noiembrie 2024, judecătorul de cameră preliminară a respins cererile și excepțiile formulate de inculpați și a constatat legalitatea sesizării instanței, legalitatea administrării probelor și legalitatea efectuării actelor de urmărire penală, dispunând începerea judecății. Soluția a rămas definitivă în aprilie 2025, după intervenția Curții de Apel. Iar în mai 2025, Curtea de Apel a menținut și soluția privind legalitatea și temeinicia măsurilor asigurătorii.
O singură excepție importantă a apărut ulterior: în aprilie 2026, Curtea de Apel a dispus ridicarea sechestrului asupra unei anumite construcții aparținând lui Zlate Viorel Lucian. Restul măsurilor au rămas în picioare.
Hotărârea din 11 septembrie 2026 a dispus menținerea sechestrelor instituite prin ordonanțele procurorilor din 28 iunie, 30 iunie, 5 iulie și 11 iulie 2023, cu excepția bunului asupra căruia Curtea de Apel dispusese deja ridicarea măsurii. Cererea de ridicare a sechestrului formulată de Zlate Viorel Lucian, Zlate Vasile și una dintre societățile inculpate a fost respinsă ca nefondată. Urmează judecata pe fond. Și aici este adevărata miză
Dosarul de aproape patru milioane de euro nu se încheie cu această hotărâre. Dimpotrivă. Menținerea sechestrului conservă, pentru moment, patrimoniul asupra căruia planează pretențiile financiare ale Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene. Însă adevărata confruntare urmează în procesul penal propriu-zis, acolo unde procurorii trebuie să dovedească acuzațiile, iar inculpații au dreptul să conteste probele și să își construiască apărarea.
În cazul lui Zlate, miza este cu atât mai mare cu cât el este primul inculpat indicat în rechizitoriu și este acuzat inclusiv de constituirea grupului infracțional organizat și de spălarea banilor, pe lângă infracțiunile privind obținerea fondurilor europene.
