O construcție ridicată pe strada Bucur din Iași a ajuns în centrul unui război juridic care durează de mai bine de patru ani. Elena Dana și Iustinian Marius Enea au modificat proiectul autorizat inițial și au continuat investiția, în timp ce Florin și Doina Dobrea au reclamat că imobilul nu respectă documentația de urbanism, în special în ceea ce privește înălțimea și cota de la care aceasta trebuie calculată. Primarul municipiului Iași a cerut, la rândul său, anularea autorizației. După 61 de termene, Tribunalul Iași a admis acțiunile și a anulat Autorizația de construire nr. 228/10.05.2022. Construcția este însă deja finalizată, potrivit lui Florin Dobrea, vecinul afaceristului Enea.
AU CONSTRUIT, AU TERMINAT, S-AU MUTAT”
Florin Dobrea spune că disputa a început după ce a constatat modificările aduse construcției de pe strada Bucur și problemele pe care, în opinia sa, acestea le ridicau din punct de vedere urbanistic.
Întrebat dacă familia Enea a continuat lucrările, în ciuda litigiului, răspunsul lui este tranșant:
„Da, au construit, au terminat, s-au mutat.”
Dobrea susține că, în cei patru ani de conflict, familia Enea nu a încercat să ajungă la o soluție cu vecinii.
„Nu a încercat nimic”.
Dobrea susține inclusiv că emiterea unor noi acte administrative a prelungit conflictul:
„De asta au mai scos încă două autorizații, ca să lungească mai mult.”
TOTUL A PORNIT DE LA ÎNĂLȚIMEA CONSTRUCȚIEI
La baza procesului s-a aflat Autorizația de construire nr. 228 din 10 mai 2022, emisă pentru modificarea proiectului aflat deja în execuție și autorizat inițial prin AC nr. 1290/20.12.2016.
Autorizația din 2016 prevedea o construcție cu regim D+P+E și o înălțime maximă de 6,87 metri.
Prin autorizația din 2022, proiectul a fost modificat. Una dintre schimbările esențiale a fost ridicarea cotei „0,00” cu 2,63 metri, până la nivelul străzii Bucur.
Potrivit aspectelor analizate în dosar, această modificare a dus la realizarea unui demisol cu o înălțime de 5,15 metri și a generat disputa privind înălțimea totală a construcției și respectarea regimului de înălțime prevăzut prin documentația de urbanism.
Dobrea a susținut că modificările nu respectă PUZ-ul aprobat prin HCL 109/2015 și că înălțimea construcției trebuie raportată la cotele stabilite prin documentația de urbanism, nu modificată prin ridicarea artificială a cotei „0,00”.
CE PREVEDEA PUZ-UL
În proces au fost analizate prevederile PUZ aprobat prin HCL nr. 109/2015.
În funcție de regimul de înălțime, documentația urbanistică stabilea limite clare privind înălțimea construcțiilor. Pentru configurația relevantă în cauză au fost invocate, între altele, limite de 8 metri pentru P+1E+M, 11 metri pentru P+2E și 13 metri pentru D+P+2E.
Problema principală ridicată de reclamanți a fost dacă proiectul modificat prin AC 228/2022 se încadra în limitele impuse de această documentație.
În dosar s-a discutat inclusiv despre faptul că, prin ridicarea cotei „0,00” la nivelul străzii, construcția ajungea să aibă o configurație diferită de cea avută în vedere în proiectul inițial.
PRIMĂRIA IAȘI A CERUT ȘI EA ANULAREA AUTORIZAȚIEI
Conflictul nu a rămas doar între vecini. Autoritățile locale au introdus la Tribunalul Iași o acțiune prin care a cerut anularea Autorizației de construire nr. 228/10.05.2022.
În documentele analizate în proces a fost menționat și un control al Primăriei Iași. Prin adresa nr. 67964/06.06.2022, Corpul de Control al Primarului ar fi constatat probleme legate de emiterea autorizației, în special faptul că ridicarea cotei „0,00” la nivelul străzii conducea la depășirea indicatorilor urbanistici și a limitelor stabilite prin PUZ.
În paralel, Florin și Doina Dobrea au contestat autorizația în instanță.
AUTORIZAȚIA A FOST SUSPENDATĂ ÎNCĂ DIN 2022
Litigiul a început în vara anului 2022, iar una dintre primele mize a fost oprirea efectelor autorizației.
Pe 20 iulie 2022, Tribunalul Iași a admis cererea de suspendare și a suspendat executarea AC 228/2022 până la soluționarea definitivă a cauzei.
Recursul formulat împotriva acestei măsuri a fost respins, astfel că suspendarea a rămas în vigoare.
Ulterior, procesul a continuat cu administrarea probelor și cu o expertiză tehnică în construcții.
EXPERTIZA A VERIFICAT EXACT PROBLEMELE RECLAMATE
În februarie 2024, instanța a respins obiecția privind tardivitatea cererii formulate de Florin și Doina Dobrea pentru efectuarea expertizei tehnice și a admis administrarea acestei probe.
Expertiza trebuia să lămurească mai multe aspecte tehnice esențiale pentru dosar: respectarea PUZ-ului, modul de stabilire a cotei „0,00”, efectul ridicării acesteia cu 2,63 metri, înălțimea demisolului, înălțimea maximă a construcției și problema supantei.
Potrivit susținerilor formulate în proces, expertiza tehnică a identificat probleme privind respectarea documentației urbanistice, inclusiv în ceea ce privește calcularea înălțimii construcției.
Citeste articolul intreg aici : Afaceristul Marius Enea a fost arestat pentru un șantier ilegal. S-a ales cu trei dosare penale pentru lucrări neautorizate în Copou | 7est.ro – Cotidian de știri, anchete, opinii, dezvăluiri și interviuri pe plan local și național
Familia Enea a solicitat o nouă expertiză, însă această solicitare nu a fost admisă, astfel că raportul de expertiză administrat în cauză a rămas una dintre probele importante ale procesului.
CURTEA DE APEL OBSERVASE DEJA PROBLEMA ÎNCADRĂRII ÎN PUZ
Un element important al dosarului a fost și hotărârea Curții de Apel Iași din 2022, pronunțată în procedura privind suspendarea autorizației.
Curtea a reținut că PUZ-ul aprobat prin HCL 109/2015 era documentația urbanistică aplicabilă și a analizat inclusiv faptul că documentația inițială prevedea un anumit nivel al cotei „0,00”, în timp ce AC 228/2022 ridica această cotă până la nivelul străzii.
În motivarea referitoare la suspendare, Curtea de Apel a apreciat că, raportat la constatările respective, exista aparența că autorizația nu se încadra în limitele stabilite prin documentația de urbanism.
Această concluzie a fost însă una pronunțată în cadrul procedurii de suspendare, nu soluția definitivă asupra fondului litigiului.
În timp ce procesul privind AC 228/2022 continua, familia Enea a obținut o nouă autorizație.
La 7 februarie 2024 a fost emisă Autorizația de construire nr. 50/2024, care modifica proiectul autorizat inițial prin AC 1290/2016, astfel cum acesta fusese modificat prin AC 228/2022.
Noua autorizație a devenit la rândul ei subiect de dispută.
Pe 1 martie 2024, Florin și Doina Dobrea au invocat nelegalitatea AC 50/2024. Aceștia au susținut că noua autorizație nu putea înlătura problemele ridicate în legătură cu AC 228/2022 și că documentația tehnică menținea elementele contestate.
Familia Enea a folosit existența noii autorizații și pentru a susține că reclamanții nu mai aveau interes să continue procesul împotriva vechii autorizații.
Instanța nu a acceptat însă această abordare ca motiv pentru închiderea litigiului.
PATRU ANI DE PROCES, 61 DE TERMENE
Dosarul a fost înregistrat la Tribunalul Iași pe 30 iunie 2022. Până la pronunțarea sentinței din 14 iulie 2026, în evidențele publice ale dosarului sunt consemnate 61 de termene.
Procesul a traversat astfel mai bine de patru ani de proceduri, suspendarea autorizației, administrarea unei expertize tehnice, apariția unei noi autorizații și mai multe cereri și excepții procedurale.
Citeste articolul intreg aici : VIDEO Bodycam-ul care arată pasivitatea: polițiștii nu intră pe șantierul ilegal al lui Marius Enea de frică „să nu le cadă ceva în cap”. Ce au surprins camerele polițiștilor? | 7est.ro – Cotidian de știri, anchete, opinii, dezvăluiri și interviuri pe plan local și național
La capătul acestui proces, Tribunalul Iași a dat câștig de cauză Primarului municipiului Iași și lui Florin și Doina Dobrea.
Prin sentința civilă pronunțată la 14 iulie 2026, Tribunalul Iași a admis cererea formulată de Primarul municipiului Iași și cererea formulată de Florin și Doina Dobrea în dosarul conexat.
Instanța a dispus anularea Autorizației de construire nr. 228/10.05.2022.
Există însă un detaliu procedural important.
În dispozitivul inițial al sentinței a fost trecută, din eroare, Autorizația nr. 50/07.02.2024 ca fiind anulată. Două zile mai târziu, pe 16 iulie 2026, Tribunalul Iași a îndreptat eroarea materială și a stabilit că autorizația anulată este AC nr. 228/10.05.2022.
Prin urmare, cele două acte nu trebuie confundate: Tribunalul a anulat AC 228/2022, în timp ce excepția de nelegalitate privind AC 50/2024 a fost respinsă ca inadmisibilă.
Florin Dobrea consideră că soluția Tribunalului poate avea consecințe și asupra celorlalte autorizații emise pentru construcție.
„A durat prea mult, dar s-a făcut dreptate și așteptăm acum ca autoritate din lucrul judecat să se anuleze în cel mai scurt timp și celelalte două autorizații.”
Dobrea spune că problema esențială este, în opinia sa, depășirea înălțimii prevăzute de PUZ.
„Rezultatul, o dată ce este autoritate de lucrul judecat, că înălțimea este depășită, înălțimea din PUZ, legea în România spune foarte clar. O dată ce este sentință definitivă cu înălțimea depășită, nu poate să vină alt judecător să spună că e înălțimea legală.”
CE SE ÎNTÂMPLĂ CU CLĂDIREA?
Aici este punctul în care disputa dintre cele două familii poate intra într-o nouă etapă.
Construcția este deja ridicată și, potrivit lui Florin Dobrea, finalizată și ocupată. În același timp, Tribunalul Iași a anulat la fond autorizația nr. 228/2022 care se află în centrul litigiului.
Situația construcției va trebui analizată prin prisma legislației în materia autorizării lucrărilor de construcții și a măsurilor care pot fi luate pentru lucrările executate fără o autorizație valabilă sau cu nerespectarea acesteia.
Dobrea susține că, în cazul în care depășirea înălțimii va fi confirmată definitiv și nu există posibilitatea intrării în legalitate în limitele PUZ-ului, consecința ar trebui să fie desființarea lucrărilor.
„În legalitate nu se mai poate intra pentru că nu respectă PUZ-ul. Și în legalitate se poate intra doar în limitele PUZ-ului. Dacă spune că ai depășit PUZ-ul ca înălțime, trebuie să dărâmi clădirea.”, a spus Dobrea.
