O intervenție medicală fără precedent în România a oferit o nouă șansă la viață pentru doi copii de doar doi și șase ani. Medicii de la Spitalul Clinic „Dr. C. I. Parhon” din Iași au realizat simultan două transplanturi renale, folosind rinichii prelevați de la un băiețel de un an și cinci luni, aflat în moarte cerebrală. În spatele acestei reușite se află două povești impresionante despre suferință, speranță și lupta unor mame pentru copiii lor. Dar și un gest de o generozitate uriașă: părinții micuțului donator au acceptat ca organele copilului lor să salveze alte două vieți.
Pentru două familii, un telefon primit în momente de cumpănă a schimbat totul. După ani de tratamente, dializă și teamă, doi copii au primit șansa de a duce o viață normală. La Iași, medicii au realizat o premieră medicală națională: două transplanturi renale simultane, la pacienți de numai doi și șase ani. Intervențiile au fost cu atât mai dificile cu cât ambii copii aveau dimensiuni corporale foarte mici, iar compatibilitatea cu organele donatorului era la limită.
În spatele acestei reușite se află și o dramă. Rinichii au fost prelevați de la un băiețel de un an și cinci luni, aflat în moarte cerebrală în urma unui anevrism cerebral. Într-un moment de durere imposibil de imaginat, părinții săi au luat decizia de a dona organele copilului, oferindu-le altor două familii ceea ce își doreau cel mai mult: șansa de a-și vedea copiii crescând.
Ani de suferință și un telefon care a schimbat totul
Pentru Olga Mamaligă, mama lui Teo, băiețelul de șase ani, lupta cu boala a început când copilul avea doar șase luni. Familia a trecut prin ani de incertitudine și tratamente, iar micuțul a ajuns la Iași după ce medicii din Chișinău au îndrumat cazul către specialiștii de la Spitalul Parhon.
Ziua în care a primit vestea că există posibilitatea unui transplant a rămas întipărită în memoria mamei. Era la serviciu când a fost sunată și i s-a spus că trebuie să ajungă de urgență la spital.
„A fost sunetul de viață. Mi s-a spus: «Urgent trebuie să vă prezentați la spital». Eu eram la serviciu, am sunat soțul și i-am spus că trebuie să mergem. L-am luat pe Teo de la grădiniță și i-am spus că mergem să luăm niște poze de la medic. El a întrebat ce se întâmplă, iar eu i-am spus că ne întoarcem repede. Cu Doamne ajută, ne întoarcem repede”, povestește Olga Mamaligă.
Nici pentru ceilalți copii din familie vestea nu a fost ușor de gestionat. Părinții au încercat să le explice treptat ce se întâmplă, fără să îi împovăreze cu toate detaliile medicale. Le-au spus că Teo are nevoie de o perioadă de supraveghere în spital și că a trecut printr-o operație.
Acum, băiețelul se recuperează după transplant, iar medicii spun că funcția renală este aproape normală.
Mama care a învățat să facă dializă de patru ori pe zi
O altă poveste impresionantă este cea a copilului de doi ani, care cântărește doar opt kilograme. Diagnosticat încă din timpul sarcinii cu o afecțiune genetică și chisturi renale, micuțul a avut nevoie de îngrijire medicală permanentă încă din primele luni de viață.
La numai cinci luni, analizele au arătat o creștere a creatininei, iar medicii au decis că este necesară dializa peritoneală. Pentru mamă, au urmat luni de spitalizare în care a trebuit să învețe o procedură de care depindea viața propriului copil.
„Am stat internată patru luni, iar asistentele și doamnele doctor m-au învățat cum se face dializa peritoneală. Au fost alături de mine în tot acest timp și, cu putere, am învățat. După aceea am mers acasă și am început să îi fac dializa. Mi-era frică”, povestește Narcisa Bujie, mama băiețelului.
Timp de luni întregi, dializa a devenit parte din rutina familiei, fiind necesară de patru ori pe zi. Fără transplant, șansele de supraviețuire ale copilului erau estimate la cel mult câteva luni.
La doar doi ani și opt kilograme, micuțul a devenit unul dintre cei mai mici pacienți care au beneficiat de un transplant renal, potrivit echipei medicale.
O intervenție extrem de dificilă pentru medici
Pentru echipele medicale din Iași, intervențiile au însemnat o provocare uriașă. Au fost implicate echipe de nefrologi, chirurgi și pediatri din două spitale, care au trebuit să adapteze procedurile la anatomia unor copii extrem de mici și la particularitățile organelor prelevate.
Profesorul universitar doctor Adrian Covic, coordonatorul Centrului de Transplant Renal de la Spitalul „Dr. C. I. Parhon”, spune că primele rezultate sunt încurajatoare, însă evoluția pacienților trebuie urmărită cu atenție.
„Copilul cel mic, de doi ani și câteva luni, are funcții renale normale în momentul de față. Din punctul de vedere al funcției renale, aceasta s-a reluat complet. De asemenea, parametrii postoperatori sunt în regulă”, explică medicul.
Specialistul atrage însă atenția că intervențiile au presupus riscuri importante, mai ales din cauza dimensiunilor reduse ale copiilor și a compatibilității dificile.
„Vorbim de copii extrem de mici și de o compatibilitate care a fost prezentă, dar la limită. Echipa noastră a făcut tot felul de artificii pentru a putea realiza transplantul în condiții cât mai bune. Atunci când folosești mai multă imunosupresie, există și riscul apariției unor infecții, iar lucrurile trebuie ținute sub control”, a precizat profesorul Adrian Covic.
În cazul copilului de doi ani a apărut o infecție postoperatorie, pe care medicii o monitorizează. Cu toate acestea, funcția renală s-a reluat complet. Și celălalt băiețel are o evoluție favorabilă, cu parametri renali aproape normali.
Peste 60 de copii așteaptă un rinichi compatibil
Reușita medicilor ieșeni reprezintă un moment important pentru transplantul pediatric din România, unde zeci de copii așteaptă în continuare un organ compatibil. În prezent, peste 60 de minori au nevoie de un transplant renal.
Dincolo de performanța medicală, această premieră arată cât de mult poate schimba o decizie luată într-un moment de suferință. Pentru familia băiețelului donator, pierderea copilului nu poate fi înlocuită de nimic. Dar gestul părinților a făcut posibil ca alți doi copii să aibă șansa unei copilării și a unui viitor.
La Iași, două familii au primit motive să spere din nou, iar doi copii care până acum depindeau de tratamente și de aparate medicale pot privi spre o viață cu mai multă libertate.
