În comuna Cristești, administrația locală pare să se împiedice nu doar de propriile erori, ci și de propriile dispoziții. În loc să clarifice haosul salarial semnalat de Curtea de Conturi, primarul Pintili Vlad Mihai a reușit să declanșeze un val de procese din partea angajaților săi, trimițând în instanțe acte emise fără încadrare legală precisă și fără motivări clare. Rezultatul? Tribunalul Iași refuză să judece „dispozițiile primarului”, calificându-le drept simple măsuri de dreptul muncii, nu acte administrative – iar administrația din Cristești ajunge să fie arătată cu degetul pentru confuzie procedurală, lipsă de transparență și decizii care par să se întoarcă împotriva celor care le-au semnat.
Angajații Primăriei Cristești au deschis mai multe procese împotriva administrației conduse de liberalul Pintili Vlad Mihai. Unul dintre procesele aflate pe rolul Tribunalului Iași a fost deschis de Gheorghe Avădănii, un angajat al Primăriei Cristești, împotriva instituției și primarului Pintili Vlad Mihai, și vizează anularea unei dispoziții administrative care prevedea recuperarea unor sume de bani încasate necuvenit ca drepturi salariale. Ceea ce părea, la prima vedere, o procedură administrativă simplă s-a transformat într-un conflict juridic cu implicații mai adânci în ceea ce privește competențele legale ale instanței și responsabilitățile autorităților publice.
Gheorghe Avădănii, angajat ca personal contractual în cadrul aparatului de specialitate al Primăriei Cristești, a contestat în instanță o dispoziție semnată de primar, Pintili Vlad Mihai, prin care se solicita recuperarea unor sume de bani ca urmare a unor salarii încasate nejustificat. Reclamantul a invocat mai multe argumente, printre care încălcarea prevederilor legale ale Codului Muncii și lipsa unei motivări clare a deciziei.
Instanța Tribunalului Iași, însă, a constatat un detaliu important: în loc să soluționeze cazul pe fond, a ridicat excepția necompetenței funcționale. Aceasta înseamnă că tribunalul nu considera că are competența necesară pentru a judeca acest tip de litigiu, întrucât actul contestat nu ar fi un act administrativ în sensul reglementărilor contenciosului administrativ, ci un act ce ține de dreptul muncii.
Angajați ai primăriei plătiți prin dispoziția primarului
Tribunalul Iași a argumentat că actul emis de primar, ce reglementa recuperarea drepturilor salariale necuvenite, nu poate fi considerat un act administrativ în înțelesul Legii nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ, care reglementează litigiile între cetățeni și autoritățile publice. În schimb, instanța a considerat că acest act face parte din domeniul dreptului muncii și, prin urmare, competența soluționării acestui litigiu revine Secției I civile, specializată în litigii de muncă.
În acest caz, tribunalul a subliniat că dispoziția primarului se înscrie mai degrabă în categoria celor care reglementează raporturile de muncă și nu în cea a actelor administrative propriu-zise. Această confuzie a condus la declinarea competenței de soluționare a cazului, ceea ce înseamnă că dosarul va fi redistribuit Secției I a Tribunalului Iași, care se ocupă de litigii de muncă. .
Un alt aspect relevant al acestui caz este modul în care autoritățile publice locale gestionează relațiile de muncă cu angajații lor contractuali. Gheorghe Avadanii, în calitate de magazionier la Primăria Cristești, a semnat un contract individual de muncă, iar drepturile sale salariale ar trebui să fie reglementate conform legii muncii, nu prin dispoziții administrative emise de primar. În acest context, decizia primarului de a solicita recuperarea unor sume de bani, fără o motivare clară și în afara unui cadru legal corespunzător, ridică semne de întrebare privind transparența și corectitudinea administrativă la nivel local.
Primarul a dat, primarul a luat
Un caz similar care a ajuns pe rolul instanțelor ieșene îl privește pe un alt angajat al Primăriei Cristești – Dăscălița Mihai, care cere, de asemenea, anularea unei dispoziții emise de primarul comunei Cristești, Pintili Vlad Mihai, privind recuperarea unor sume de bani pe care le-ar fi încasat necuvenit.
Totul a început ca urmare a unui control al Curții de Conturi, care a relevat mai multe nereguli în ceea ce privește salariile acordate unor angajați ai primăriei. În cazul lui Dascalita Mihai, auditorii Curții de Conturi au constatat o creștere salarială nejustificată începând cu luna ianuarie 2024, dar și acordarea unui spor pentru condiții vătămătoare pe baza unui certificat emis de o entitate considerată necompetentă. Ulterior, în urma acestui control, primarul Pintili Vlad Mihai a emis dispoziția nr. 203/10.11.2025, prin care se solicita recuperarea acestor sume de bani de la Dascalita Mihai, invocând faptul că salariile și sporurile au fost acordate eronat.
În cererea sa de chemare în judecată, Dăscălița Mihai contestă această dispoziție, argumentând că actul administrativ nu a fost motivat corespunzător și că nu există o justificare clară a legalității măsurilor luate împotriva sa. De asemenea, acesta susține că nu ar fi fost tratat corect în baza normelor legale aplicabile personalului contractual, iar dispoziția primarului este netemeinică și nelegală.
Verificările efectuate de Curtea de Conturi au relevat o serie de erori și nereguli în gestionarea resurselor financiare ale Primăriei Cristești, inclusiv stabilirea eronată a salariilor și acordarea unui spor nelegal. De asemenea, s-a constatat că certificatul care a stat la baza acordării sporului pentru condiții vătămătoare nu a fost emis de o autoritate competentă, ceea ce pune sub semnul întrebării legalitatea acestuia. Aceste descoperiri au fost folosite ca fundament pentru decizia primarului de a solicita recuperarea unor sume de bani de la Dascalita Mihai.
Este important de menționat că, în astfel de cazuri, Curtea de Conturi are un rol esențial în identificarea și sancționarea erorilor administrative care pot afecta bugetele publice.
Regimul special al personalului contractual
Ca și în cazul lui Avădănii, Tribunalul Iași – Secția a II-a Civilă de Contencios Administrativ și Fiscal a invocat din oficiu excepția necompetenței materiale, argumentând că actul administrativ contestat nu se încadrează în cadrul contenciosului administrativ, ci mai degrabă în domeniul dreptului muncii. Acest raționament a dus la declinarea competenței procesuale către o altă secție a Tribunalului Iași, respectiv Secția I Civilă, specializată în litigii de muncă.
Un punct sensibil în acest caz este regimul juridic aplicabil angajaților contractuali. Conform legislației, personalul contractual din instituțiile publice, cum este și cazul lui Dăscălița Mihai, beneficiază de drepturile și obligațiile reglementate de Legea nr. 53/2003 – Codul Muncii, nu de reglementările specifice funcționarilor publici. Aceasta este o distincție crucială, deoarece actele administrative emise în raport cu angajații contractuali ar trebui să se încadreze în dreptul muncii, iar nu în cadrul strictei reglementări administrative aplicabile funcționarilor publici.
Astfel de cazuri ar putea deschide un precedent important privind clarificarea regimului juridic aplicabil personalului contractual din administrația publică locală și cum trebuie gestionate aceste conflicte, având în vedere diferențele între dreptul administrativ și dreptul muncii.
